Grecii de la Marea Neagră și ocrotirea celor aflați în suferință

Grecii de la Marea Neagră și ocrotirea celor aflați în suferință Sursa foto: Wikipedia

Grecii de la Marea Neagră și ocrotirea celor aflați în suferință. Cum atestă inscripțiile faptul că exista o protecție socială în adevăratul înțeles al cuvântului

Grecii de la Marea Neagră și ocrotirea celor aflați în suferință. Cum atestă inscripțiile faptul că exista o protecție socială în adevăratul înțeles al cuvântului

Grecii de la Marea Neagră, influențe ateniene

D.M. Pippidi a publicat o inscripţie, descoperită la Istros, ISM I 184, în care sunt atestaţi  orfanistai- ocrotitorii orfanilor. Aceşti magistraţi sunt indicaţi de o listă datată pe baza prezenţei unui preot (iereus) al lui Apollo Iatros, şi a epimeneului (preşedintele Adunării) între secolele IV-III a.Chr.

Aristotel (Constituţia ateniană LVI, 7) spune că la Atena, arhontele eponim avea ca atribuţii ocrotirea orfanilor, a fetelor moştenitoare rămase orfane, femeilor rămase gravide la moartea soţului, el putând chiar să-i amendeze pe cei care comiteau abuzuri asupra acestora.Dintre celelalte colonii greceşti, doar la Selymbria a mai fost identificată această magistratură.

Ne puteți urmări și pe Google News

Grecii din Histria oferă proxenia, cămătarilor care îi iartă de datorii.Cazul lui Hephaistion din Callatis

Histria

Sursa foto: Wikipedia

Acumularea datoriilor prin neplata la timp a sumelor şi a dobânzilor aferente de către cetăţile greceşti era una din problemele care apăsau cel mai mult asupra economiei acestora. Prezentăm, în acest sens, conţinutul unui decret, descoperit la Istros, în secolul III a.Chr., în plină epocă elenistică:

„Sfatul şi Poporul au găsit cu cale:

Sub preşedinţia lui Dionysios al lui Hieron, arhoţii au propus: întrucât Hephaistion al lui Matris, calatian, moştenind de la tatăl  său un împrumut de 300 stateri de aur, contractat de cetate, de la acesta, de ani îndelungaţi, în afară de dobânzile întârziate, dovedindu-se om ales şi cu inimă, înţelegător faţă de greutăţile oraşului, a renunţat la dobânzile care se ridicau la 400 de stateri, iar pentru plata sumei datorate prin contract, 300 de stateri, a acordat cetăţii o păsuire de doi ani fără dobânzi ,pentru acestea, să fie lăudat Hephaistion al lui Matris…”.

Grecii pontici perseverează în epoca romană

Decretul ISM I 57 din epoca imperială atestă binefacerile unei doamne din înalta societate a Istrosului, Aba, fiica lui Hekataios:

“tuturor membrilor Sfatului şi ai Gerousiei, precum şi membrilor asociaţiei de închinători ai lui Poseidon, medicilor şi dascălilor şi multor invitaţi cu titlu personal, le-a înmânat câte doi denari de cap de om, sumă pe care nici o femeie înaintea ei n-o mai împărţise vreodată.”

O inscripţie funerară (epigramă versificată) de la Tomis, ISM II 375, din epoca imperială (sec. III p.Chr.) atestă binefacerile titularei decedate:

„…M-am născut între muze şi m-am împărtăşit din bunurile înţelepciunii. Ca femeie, unor femei am dat mult (ajutor) soţiilor părăsite, stăpânită fiind de sentimente pioase. De asemenea, am ajutat mult pe cea reţinută pe patul de suferinţă. Căci mi-am dat bine seama că nu pe măsura pietăţii lor este soarta muritorilor ”.

Sursa foto: ASCPD