Orașul de sub oraș. Mitul despre catacombele și tunelurile secrete ale Constanței

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Sub asfaltul încins al orașului Constanța, dincolo de vestigiile vizibile ale anticului Tomis, plutește o rețea de legende subterane la fel de fascinantă ca istoria de la suprafață.

Constănțenii vorbesc de generații despre existența unui oraș paralel, format din catacombe misterioase, tuneluri secrete care trec pe sub Marea Neagră până în Crimeea sau Bulgaria și hrube folosite de contrabandiști pentru a ascunde comori.

Dar ce se ascunde, în realitate, sub clădirile istorice din Centrul Vechi? Este Constanța străbătută de o rețea de autostrăzi subterane dacice sau totul este rodul unor structuri utilitare uitate, interpretate greșit de public? Am coborât în arhive și sub temelii pentru a separa mitul urban de realitatea arheologică și istorică.

Tunelurile submarine și legenda legăturii dintre Tomis și Callatis

Cea mai spectaculoasă legendă urbană de pe litoral susține că vechii greci sau romani au săpat tuneluri uriașe pe sub fundul Mării Negre, capabile să lege cetatea Tomis de Callatis (Mangalia) și să continue mai departe până la capul Kaliakra din Bulgaria sau chiar către Crimeea. În varianta populară a poveștii, aceste coridoare ar fi fost suficient de mari pentru a permite trecerea căruțelor încărcate cu aur sau evacuarea populației în timpul războaielor.

Decizie de la Bruxelles pentru proprietarii de câini și pisici. Prevederile noului regulament UE

Când ar urma să fie învestit Eugen Tomac în funcția de premier. Partidele cu care va forma noul Guvern. Surse

Din punct de vedere geologic și inginerește, teoria este imposibil de susținut. Structura subsolului din zona Dobrogei este formată în mare parte din calcar friabil și straturi de argilă afectate permanent de infiltrații și pânze freatice. Construirea unui tunel submarin de zeci de kilometri ar fi fost imposibilă în Antichitate fără tehnologii moderne de presurizare și izolare.

Totuși, legenda nu a apărut din nimic. În anumite zone de coastă există galerii reale de evacuare a apei sau coridoare scurte săpate în faleză, utilizate de-a lungul timpului pentru drenaj, depozitare sau ca ieșiri de salvare în caz de asediu. Aceste structuri, descoperite accidental de localnici sau pescari, au fost amplificate de imaginația colectivă până au devenit „tunelurile de sub mare”.

Catacombele din Tomis și adevărul despre galeriile subterane romane

Una dintre cele mai persistente povești spune că sub Piața Ovidiu și sub centrul vechi al Constanței există o rețea vastă de catacombe creștine, asemănătoare celor din Roma. Potrivit mitului, primii creștini s-ar fi ascuns acolo în timpul persecuțiilor romane și și-ar fi îngropat morții în secret.

Cercetările arheologice au demonstrat însă că mare parte dintre aceste „catacombe” au fost, în realitate, componente ale sistemului de infrastructură al orașului antic Tomis. Romanii dezvoltaseră o rețea complexă de apeducte, canale de scurgere și galerii tehnice, menite să asigure alimentarea cu apă și evacuarea reziduurilor.

Unele cavouri funerare de tip hypogeu, precum celebrul Mormânt Hypogeu paleocreștin descoperit în Constanța, au alimentat și mai mult legenda orașului subteran. Descoperirea unor camere funerare decorate cu picturi religioase a creat impresia existenței unei rețele extinse de refugii creștine.

În realitate, aceste structuri erau izolate și aveau rol funerar, nu de locuire sau de refugiu permanent.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Hrubele negustorilor și tunelurile contrabandiștilor din Constanța

Dintre toate legendele urbane ale Constanței, aceasta este probabil cea mai apropiată de adevăr. În perioada otomană și apoi în epoca interbelică, Peninsula era centrul comercial al orașului-port. Negustorii greci, armeni, evrei și turci își construiau casele cu pivnițe uriașe, săpate adânc în solul calcaros.

Aceste subsoluri serveau drept depozite pentru mărfuri, vinuri, gheață și produse aduse din port. În multe cazuri, pivnițele vecinilor comunicau între ele pentru a facilita transportul intern sau pentru evacuare în timpul incendiilor și revoltelor.

Pe măsură ce clădirile istorice au fost abandonate sau demolate în perioada comunistă, multe dintre aceste galerii boltite au fost descoperite accidental în urma surpărilor de teren. Localnicii au interpretat imediat existența lor drept dovada unei vaste rețele de contrabandă.

Mitul a fost alimentat și de reputația cosmopolită a portului Constanța, unde comerțul ilegal cu alcool, țigări sau bijuterii era frecvent în perioada interbelică.

Sub străzile aglomerate ale Constanței moderne, unde se ridică blocuri și spitale, zac de aproape două mii de ani secretele orașului antic Tomis. Sursa: MINAC

Misterul tunelului de sub Cazinoul din Constanța

Puține clădiri din România au generat atâtea legende precum celebrul Cazinou de pe faleză. Una dintre cele mai cunoscute povești afirmă că sub clădire ar exista un tunel secret care lega sala de jocuri de Palatul Regal sau de zona portului.

Legenda spune că aristocrații și oamenii bogați care pierdeau averi la ruletă erau scoși discret prin aceste galerii pentru a evita scandalurile publice.

Lucrările recente de restaurare au demonstrat însă că subsolurile Cazinoului aveau funcții strict tehnice. Clădirea era prevăzută cu galerii pentru ventilație, evacuare, încălzire și acces al personalului. Fundația complexă, construită pe teren câștigat parțial din mare, necesita numeroase spații tehnice pentru întreținere.

Coridoarele masive și încăperile întunecate au fost suficiente pentru a alimenta imaginația publicului și pentru a transforma infrastructura tehnică într-un „tunel secret”.

Cazino Constanța. Sursă foto: Facebook

Rețeaua militară din cel de-al Doilea Război Mondial

Dacă multe dintre legendele Constanței sunt exagerări romantice, existența unei infrastructuri subterane militare este cât se poate de reală.

Înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Constanța reprezenta principalul port strategic al României și o țintă permanentă pentru aviația sovietică. Din acest motiv, autoritățile au construit numeroase buncăre, adăposturi antiaeriene și galerii de comunicații.

Unele dintre aceste structuri au fost amenajate folosind vechile pivnițe și hrube comerciale ale orașului. Altele au fost construite de la zero, din beton armat, și conectau clădiri administrative importante de zonele de refugiu.

Martorii epocii vorbesc despre coridoare care făceau legătura între Comandamentul Marinei, faleză și anumite zone din apropierea Pieței Ovidiu. O parte dintre aceste adăposturi au rămas funcționale inclusiv în perioada Războiului Rece, fiind întreținute ca infrastructură de apărare civilă.

Multe dintre ele există și astăzi, sigilate sau abandonate, contribuind la mitologia orașului subteran.

Sursa foto: Ziarul amprenta

Fascinația Constanței pentru lumea ascunsă de sub pământ

Constanța este unul dintre puținele orașe din România construite literalmente peste straturi succesive de civilizație. Fiecare fundație nouă scoate la lumină ziduri romane, conducte antice, morminte, galerii și pivnițe uitate.

Într-un asemenea loc, legenda și realitatea ajung inevitabil să se amestece.

Tunelurile secrete ale Constanței nu sunt, în majoritatea cazurilor, autostrăzi subterane dacice sau coridoare care traversează Marea Neagră. Ele reprezintă, mai degrabă, infrastructura practică a unui oraș-port cu o istorie de peste două milenii: apeducte romane, galerii tehnice, pivnițe comerciale și adăposturi militare.

Dar tocmai această suprapunere de epoci, ruine și povești face ca subsolul Constanței să continue să fascineze generații întregi. Într-un oraș în care trecutul apare la fiecare săpătură, misterul de sub picioarele oamenilor pare imposibil de eliminat complet.