Constanța. Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Sub străzile aglomerate ale Constanței moderne, unde se ridică blocuri și spitale, zac de aproape două mii de ani secretele orașului antic Tomis.
În februarie-martie 2026, o descoperire arheologică spectaculoasă a ieșit la lumină chiar pe șantierul Spitalului Municipal (fostul Spital de Boli Infecțioase), aflat în plin proces de consolidare și eficiență energetică.
Arheologii Muzeului de Istorie Națională și Arheologie Constanța (MINAC) au excavat preventiv zona și au scos la iveală 34 de morminte romane, unele organizate în catacombe cu înhumări multiple, alături de artefacte care vorbesc despre o viață bogată, comerț intens și ritualuri funerare sofisticate.
Lucrările au început în septembrie 2025, dar abia în iarna lui 2026 au apărut primele schelete – la nivelul pardoselii. Zona face parte din necropola vestică a lui Tomis, orașul fondat de greci în sec. VI î.Hr. și devenit important port roman. Descoperirea nu e doar o listă de morminte: ea revelează un sector necunoscut anterior al necropolei, folosit organizat pe termen lung, cu camere familiale și bunuri de prestigiu.
Comoara găsită de arheologii români în Constanța
Cele 34 de morminte datează în principal din secolele III-IV d.Hr., perioada de maximă înflorire a provinciei Moesia Inferior. Multe sunt catacombe – camere subterane cu mai multe înhumări, sugerând că familii întregi sau comunități își îngropau morții în același loc, cu grijă și planificare. Scheletele au fost însoțite de inventar funerar bogat: bijuterii fine (inele, cercei, brățări), vase de sticlă colorată, monede romane uzate de circulație, și o cantitate impresionantă de amfore africane – recipiente mari pentru vin sau ulei aduse din nordul Africii, dovadă clară că Tomis era conectat la rutele comerciale mediteraneene.
Printre piesele excepționale se numără o inscripție grecească din secolul al III-lea, care menționează o asociație religioasă sau un grup de cult – un indiciu rar despre viața spirituală și socială a orașului.
Dar vedeta descoperirii este un umbo de scut de paradă – boss-ul central metalic al unui scut ceremonial, extrem de rar în contexte funerare. Nu era un scut de luptă obișnuit, ci unul ornamental, probabil purtat în procesiuni sau de ofițeri de rang înalt.
Experții MINAC îl descriu ca piesă „extrem de rară”, iar prezența lui sugerează că în acest sector al necropolei au fost îngropați oameni cu statut social ridicat – poate militari, comercianți bogați sau membri ai elitei locale.
Sub străzile aglomerate ale Constanței moderne, unde se ridică blocuri și spitale, zac de aproape două mii de ani secretele orașului antic Tomis. Sursa: MINAC
Tomis a fost orașul exilatului Ovidiu
Tomis (azi Constanța) era un avanpost grecesc transformat în oraș roman important, cu ziduri, terme, amfiteatru și o populație cosmopolită – greci, romani, daci, traci, orientali. Poetul Ovidiu a fost exilat aici în anul 8 d.Hr., scriind Tristia și Pontice despre singurătatea sa la malul Mării Negre. Necropola se întindea în afara zidurilor, iar descoperirile recente confirmă că zona spitalului actual era un sector activ, cu morminte planificate, nu izolate.
Descoperirea ridică și întrebări practice: șantierul spitalului a fost oprit temporar din cauza riscului de prăbușire a clădirii vechi, iar Primăria Constanța a acuzat întârzieri și posibile pierderi de fonduri europene. Totuși, legea patrimoniului obligă astfel de cercetări preventive – și ele aduc uneori comori neașteptate, ca aici.
Tomis (azi Constanța) era un avanpost grecesc transformat în oraș roman important, cu ziduri, terme, amfiteatru și o populație cosmopolită – greci, romani, daci, traci, orientali. Sursa: MINAC
De ce contează acest umbo de scut și inscripția grecească?
Umbo-ul de paradă nu e doar o piesă metalică frumoasă: e rar întâlnit în morminte, deoarece scuturile ceremoniale erau păstrate în viață sau donate templelor. Faptul că a ajuns în mormânt sugerează un ritual special – poate un ofițer sau un preot care a fost onorat post-mortem. Inscripția grecească, la rândul ei, arată continuitatea culturală elenistică în Tomis chiar și în epoca romană târzie – un detaliu care completează puzzle-ul identității mixte a regiunii.
Arheologii MINAC subliniază că descoperirea oferă date noi despre arhitectura funerară, comerțul și societatea din Tomis. Piesele vor intra în restaurare și probabil în expoziții viitoare la muzeu.
Ce urmează pentru sit și pentru Constanța?
După documentare completă, mormintele vor fi protejate sau relocate dacă șantierul continuă. Descoperirea subliniază cât de fragil e patrimoniul sub orașele moderne – Constanța e plină de astfel de straturi, de la hipogeuri private (cum cel de pe strada Sabinelor din ianuarie 2026) până la cimitire otomane suprapuse.
Pentru localnici și turiști, e o reamintire vie că istoria nu stă îngropată: iese la suprafață când sapi pentru un spital nou. Tomis continuă să vorbească, prin schelete, monede și un scut care a văzut parade acum 1700 de ani.
