Proiectele de ordonanțe privind grațierea și modificarea codurilor penale au readus în atenția opiniei publice un subiect fierbinte:supraaglomerarea din închisori.

Oamenii care au protestat în stradă împotriva grațierii, nu au fost informați corect, a susținut ministrul Justiției. „Nu toată lumea trebuie să fie de acord, dar am constatat că sunt anumite anomalii şi disfuncţionalităţi şi de aceea încercăm să le îndreptăm”, a declarat Iordache. Ministrul Justiţiei a explicat că graţierea a mai fost aplicată în anii 1998 şi în 2001, iar România are în prezent 19.000 de locuri de detenţie, însă cu 28.000 de deţinuţi.


FOTO: Raluca Prună, fost ministru al Justiției



„România, în luna mai, este sub imperiul unei decizii CEDO care ne poate obliga, datorită faptului că în cele 40 de penitenciare şi locuri de deţinere, în toate aceste 40 de locuri, există hotărâri de condamnare a României pentru relele tratamente şi pentru condiţiile inumane pe care le au aceşti oameni. România nu poate face peste noapte să acopere cele aproape 9.000 de locuri cât avem în acest moment excedent de deţinuţi în aceste locuri de deţinere”, a precizat Iordache.

Tot ministrul Justiției a spus că de legea grațierii ar putea beneficia maxim 2.500 de persoane.

În timp ce societatea civilă a cerut respingerea ordonanței privind grațierea, Parchetul General a propus ieri ca soluţie pentru supraaglomerarea din penitenciare transferul unor unităţi militare dezafectate de la Ministerul Apărării Naţionale (MApN) la Ministerul Justiţiei şi transformarea lor în închisori. Tot ieri, USR a anunțat că va iniţia o moţiune simplă împotriva ministrului Justiţiei, Florin Iordache. PNL a amenințat cu depunerea unei moțiuni de cenzură. CSM a cerut prelungirea termenului până la care poate da avize pe cele două ordonanțe până pe 27 ianuarie.

Minciuna Ralucăi Prună

Și fostul ministru al Justiției s-a lovit de poblemele din penitenciare. Raluca Prună s-a confruntat în toamna lui 2016 cu o serie de proteste în închisori, angajații și pușcăriașii fiind nemulțumiți de condiții. În vara anului trecut, Raluca Prună confirma că suma cu care va fi amendată România va fi de 80 de milioane de euro pe an, dacă nu va convinge CEDO că situația din penitenciare s-a îmbunătățit considerabil. Apoi, în toamnă, într-o ședință a CSM, ministrul Justiţiei, șoca spunând că a minţit la CEDO că dispune de un buget de aproape un miliard de euro pentru şapte penitenciare, deşi în realitate Guvernul nu avea această sumă în buget. Ulterior, Ministerul Justiței a încercat să explice că declaraţia ministrului Prună a fost făcută în contextul lipsei investiţiilor pentru instanțe.

Raluca Prună a pus în dezbatere publică un proiect prin care se va simplifica modul în care ar putea fi eliberați condiționat condamnații, dar a rămas în sertarele Guvernului.

Hans Klemm: „Nu considerăm oportună nicio măsură care slăbeşte statul de drept”

Ambasadorul SUA în România, Hans Klemm, a declarat ieri, într-un interviu acordat News.ro, comentând cele două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă vizând justiţia, că orice propunere legislativă care contravine consolidării statului de drept îi afectează pe toţi românii, indiferent de preferinţele lor politice. „Orice schimbare a legislaţiei anti-corupţie a României trebuie să se facă printr-un proces transparent, deplin consultativ, care consolidează lupta împotriva corupţiei şi pune capăt furtului bogăţiei ţării. Nu considerăm <> nici o măsură care slăbeşte statul de drept în România şi ne aşteptăm ca toate instituţiile din România să încerce să consolideze lupta naţiunii împotriva corupţiei”, a spus Klemm.


FOTO:  Hans Klemm,ambasadorul SUA în România
 


Diferența dintre amnistie și grațiere

  •  Amnistia provine din grecescul „amnesia” (a ierta, a uita) şi şterge cu buretele toate condamnările unei persoane. Persoana amnistiată iese din închisoare şi i se şterge cazierul. Amnistia mai are puterea de a opri orice proces aflat în derulare.
  •  Graţierea doar „îndulceşte” o pedeapsă, prin reducerea ei, dar nu elimină condamnările, nu şterge cazierul şi nici nu poate opri un proces. Graţierea poate fi acordată individual, prin decret al Preşedintelui României, iar amnistia şi graţierea colectivă pot fi acordate de către Parlament. Amnistia şi graţierea se aplică doar faptelor din trecut, niciodată pentru faptele din viitor.

Clemență în SUA

Președintele SUA, Barack Obama, a decis, la final de mandat, să reducă pedepsele sau să grațieze 1.385 de persoane, printre care traficanți de droguri și celebrul Bradley Manning, (care a devenit femeie, între timp – Chelsea Manning) condamnat, în 2013, la 35 de ani de închisoare, pentru că a transmis Wikileaks 700.000 de documente secrete. De asemenea, l-a amnistiat pe generalul James Cartwright, inculpat pentru declaraţii false către FBI, într- o anchetă privind un atac cibernetic al SUA împotriva Iranului, în 2010. În 8 ani, Obama a primit peste 30.000 de cereri de grațiere, 13.500 fiind încă analizate. În SUA, doar președintele are dreptul de a acorda grațieri și reducerea pedepselor.