Un viitor cutremur devastator, asemenea celor din 1940 sau din 1977, ar putea avea loc abia peste 100 de ani. Esitmarea îi aparține seismologului Gheorghe Mărmureanu fost director al Institutului de Fizică a Pământului. El a precizat că în România nu se produc cutremure de mare adâncime care provoacă mari dezastre, ci doar seisme de valori foarte mici, la suprafață, care sunt aproape insesizabile.

Gheorghe Mărmureanu a făcut o serie de estimări cu privire la viitorul cutremur cu efecte devastatoare, spunând că acesta se va produce abia peste 100 de ani. Iar nu înainte de 2040.

„În România au fost cutremure mari, în 1738, 1838, 1940. Următorul mare cutremur ar fi peste 100 de ani. A mai fost şi un alt cutremur foarte mare şi adânc, în 1802. S-a simţit puternic, de la Moscova până la Cairo, în Egipt şi nu a murit nimeni. Aici a fost marea curiozitate. A fost chiar de ziua Sfintei Parascheva. În Bucureşti, aproape toate bisericile au fost căzute la pământ”, a afirmat profesorul Gheorghe Mărmureanu.

Potrivit spuselor sale, deși cutremurul din 1977 a fost mare, acesta nu intră în statistica normală ci este o urmare a seismului din 1940. La vremea respectivă, în 1940 au fost avariate foarte multe clădiri mari din municipiul București.

„Cutremurul din 1977 a fost unul mare şi nu intră în statistica normală, dar trebuie să ştim un singur lucru, pentru că el este o urmare din cauza cutremurului din 1940, care a fost foarte mare. Toate marile clădiri din Bucureşti au fost puternic afectate”, a mai spus Gheorghe Mărmureanu.

Ce se întâmplă cu clădirile cu risc seismic

Profesorul a precizat că în România nu se produc cutremure de mare adâncime, dintre cele care provoacă foarte mari dezastre, ci cutremure de suprafață, foarte mici. Iar acestea sunt greu de sesizat, char dacă sunt foarte dese. El a subliniat că viitorul cutremur foarte mare în intensitate, care va depăși 7 grade pe scara Richter se va produce abia după 2040.

„În România nu este cazul cutremurelor de suprafaţă. România are cutremure de suprafaţă foarte mici. În fiecare zi avem două-trei. Problema se pune în cazul cutremurelor foarte adânci, la peste 100 km, pentru că ele sunt cele care produc dezastre. De abia după 1964 s-a pus problema în România proiectării clădirilor anti-seismice. Vă spun asta sigur, pentru că eram student”, a mai relatat Gheorghe Mărmureanu pentru Antena 3.

În acest context Gheorghe Mărmureanu a vorbit și despre situația clădirilor din București, afectate de seisme. În acest sens, el a precizat că problema se pune foarte serios și că este nevoie de un plan prin care toate imobilele afectate să fie consolidate.

„Sunt foarte multe clădiri care au fost afectate puternic la 4 martie şi care au fost consolidate, dar mai mult cârpite aş spune. Nu pot să vă spun dacă cutremurul care va fi unul foarte mare. Problema se pune foarte serios. Avem atâţia bani să ne apucăm să consolidăm toate clădirile din Bucureşti? Nu avem”, a spus Gheorghe Mărmureanu, la Antena 3.

Planul Comitetului pentru Situații de Urgență  București

Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă a elaborate un plan de analiză și intervenție în caz de cutremur. În document sunt prezentate o serie de scenarii legate de ceea ce se va întâmpla în cazul unui seism.

„Luând drept bază de comparaţie cutremurul din 1977, se poate constata că pierderile umane şi cele materiale au reprezentat 90%, respectiv 70% din totalul acestora pe întreaga ţară. Ţinând cont de faptul că în municipiu se concentrează circa 10% din populaţia ţării, mai mult de 15% din producţia industrială, o mare pondere a activităţilor prestatoare de servicii, precum şi principalele componente ale structurilor de stat şi private, se poate afirma că riscul seismic s-a mărit în ultimii ani”, se arată în Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti pentru anul 2022.

Conform documentului, în cazul în care un cutremur se va produce pe timpul nopții, în București s-ar înregistra în jur de 6.500 de morți și 16.000 de răniți. Aceasta deoarece peste 450.000 locuitori s-ar afla în clădiri care pot depăşi gradul 3 de avariere, construite înainte de anul 1977.