În ziua de 4 martie se împlinesc 45 de ani de la marele cutremur din 1977. Acesta rămâne în memoria românilor cel mai mare dezastru din istoria României de după 1945. Seismul, care a avut o magnitudine de 7,2 grade pe scara Richter a făcut aproape 1.570 de victime, cele mai multe fiind în București. De asemenea, un număr important de clădiri înalte, majoritatea în centrul Capitalei, s-au prăbușit.

În seara de vineri, 4 martie 1977, s-a întâmplat unul dintre cele mai mari dezastre din istoria modernă a României. La ora 21.22, când majoritatea oamenilor se aflau în casă și se pregăteau de culcare, un cutremur cu magnitudinea de 7,2 grade pe scara Richter s-a produs în Vrancea. În circa 56 de secunde, seismul a făcut aproximativ 1.570 de victime. Cele mai multe dintre acestea, peste 1.390 au fost înregistrate în Bucureşti. Tot aici, peste 33 de clădiri mari s-au prăbuşit, majoritatea fiind situate în centrul oraşului.

Epicentrul cutremurului a fost localizat în zona Vrancea, cea mai activă zonă seismică din țară, la o adâncime de circa 100 km. Unda de șoc s-a simțit aproape în toți Balcanii. De asemenea, s-a simțit în aproape toată Europa de Sud-Est, iar în nord, s-a simțit până în Moscova și Sankt Petersburg.

Specialiştii au calculat că energia degajată de seismul din 1977 este echivalentă cu cea din 10 bombe atomice.

Ziua în care s-a prăbușit Capitala

Bulevardele Magheru şi Nicolae Bălcescu, Calea Victoriei, dar şi străzile adiacente s-au transformat în grămezi de moloz. O parte din clădirile-simbol ale Bucureștiului s-au prăbușit sau au fost grav avariate, drept care au fost demolate. Mai multe clădiri precum blocul „Casata”, blocul „Scala”, blocul „Wilson”, blocul „Dunărea”, blocul „Nestor”, blocul „Belvedere”, blocul „Continental” s-au prăbușit.

De asemenea, s-au prăbuşit şi clădiri din str. Apolodor, nr. 27, str. Tudor Arghezi, nr.1, str. Al. Sahia, nr. 35 (actuala J.L. Calderon), str. Brezoianu, nr. 7, str. Hristo Botev, str. Galaţi, nr. 33, blocul OD16 din Militari, blocul de la intersecţia şos. Ştefan cel Mare cu str. Lizeanu, Centrul de calcul de lângă Palatul CFR.

După 45 de ani de la tragicele evenimente din 4 martie 1977, locurile în care erau respectivele imobile arată altfel. S-au construit alte clădiri pe acelaşi amplasament din București.

În alte cazuri, adresele nici nu mai există, întrucât străzile pe care se aflau au dispărut prin reamenajarea din anii '80. Cartierele s-au schimbat și au fost redenumite în Centrul Civic al Capitalei.

Un număr de 30.000 de salvatori mobilizați

Imediat după cutremur, pe teritoriul României s-a instituit starea de necesitat, iar peste 30.000 de pompieri şi militari au fost mobilizaţi. Aceștia au participat la operațiunile de salvare, fiind cel mai mare număr de salvatori care au acţionat simultan vreodată în România.

La nivelul întregii țări au fost circa 11.300 de răniți și aproximativ 35.000 de locuințe s-au prăbușit. Cutremurul a afectat de asemenea și Bulgaria. În orașul Sviștov, trei blocuri de locuințe au fost distruse și peste 100 de oameni au murit.

Printre victimele cutremurului s-au aflat A. E. Baconski, Doina Badea, Alexandru Bocăneț, Toma Caragiu, Mihai Gafița, Alexandru Ivasiuc etc.

Aproape 1.000 de clădiri cu risc seismic

Conform informațiilor oficialei, în 2019, în București mai existau în jur de 800 de clădiri încadrate în clasele 1, 2 şi 3 de risc seismic. Dintre acestea, aproximativ 220 au fost incluse în programul de reducere a riscului seismic. Un număr de 10 clădiri au fost consolidate și alte 10 erau în curs de consolidare.

După 1989, în capitală au fost consolidate doar aproximativ 20 de clădiri.

Potrivit Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare, bilanţul unui cutremur ca cel din 1977 ar duce la distrugerea a 850 de mii de locuinţe şi pagube în valoare de 5 miliarde de euro.