Seismul, cu magnitudinea de 7,4, s-a produs la ora 21:22 şi a durat 55 de secunde. Epicentrul cutremurului s-a situat în Munţii Vrancei, cea mai activă zonă seismică din România, la 94 de kilometri adâncime. Unda de şoc s-a resimţit în toată regiunea balcanică, iar în nord, s-a simţit până în Moscova şi Sankt Petersburg. Cutremurul a afectat, de asemenea, Bulgaria. În oraşul Sviştov, trei blocuri de locuinţe au fost distruse şi peste 100 de oameni au murit.

Bilanţul victimelor şi pagubelor materiale a fost impresionant. 1578 de persoane şi-au pierdut viaţa, strivite sau asfixiate sub dărâmături, din care 1.424 în Bucureşti.

Numărul total al persoanelor accidentate s-a ridicat la 11.300, iar 32.900 de clădiri au fost grav avariate sau distruse.

În nord-estul Munteniei, sudul şi centrul Moldovei, cutremurul a produs efecte puternice asupra solului. S-au raportat crăpături şi fenomene de lichefiere a solului, iar pe Valea Prahovei, au avut loc alunecări de teren.

Clădiri prăbușite în București

Din centrul Bucureştiului au dispărut blocurile Scala, Continental – Colonadelor, Dunărea, Casata, Nestor. Multe alte clădiri s-au prăbuşit în tot oraşul. Dintre cele 33 de clădiri înalte prăbuşite, 28 erau construite înainte de 1940.

Cele mai afectate judeţe au fost cele situate în proximitatea Bucureştiului: Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Vaslui, Iaşi, Galaţi şi Buzău.

Seismul a provocat moartea multor oameni marcanți ai culturii și științei românești

Printre personalităţile care şi-au pierdut viaţa atunci s-au numărat Toma Caragiu, unul dintre cei mai mari actori ai scenei româneşti. Cântăreaţa de muzică uşoară Doina Badea, regizorul Alexandru Bocăneţ, Anatol E. Baconsky – poet, teoretician literar, prozatorul Alexandru Ivasiuc, scriitorul Mihai Gafiţa. Corneliu M. Popescu, cel mai apreciat traducător al operei eminesciene în limba engleză, a murit la doar 19 ani, poeta Daniela Caurea, scriitorii Mihail Petroveanu, Veronica Porumbacu, Nicolae Vatamanu şi Viorica Vizante, actriţa Eliza Petrăchescu, pianistul şi compozitorul Tudor Dumitrescu, lingvistul şi istoricul literar Ioan Siadbei, mezzosoprana Mihaela Mărăcineanu, cântăreaţa Filofteia Lăcătuşu, scenograful Liviu Popa, fizicianul Florin Ciorăscu.

Până atunci nimeni nu a fost instruit pentru supraviețuirea în caz de seism. După o perioadă scurtă, ca o constantă a comportamentului nației românești, au apărut ghiduri de supraviețuire. Locuitorii au aflat cum să se comporte în caz de cutremur, cum să-și crească șansele de supraviețuire. Au fost învățați cum să-și mobileze locuința și ce provizii să păstreze pentru a rezista printre dărâmături.

La 44 de ani de la tragedie, conform Rise, doar în București avem peste 2200 de imobile vulnerabile la cutremur. Acest lucru înseamnă zeci de mii de apartamente și spații comune. Iar acestora li se adaugă și restul localităților din România expuse activității seismice din Vrancea.