Gerul a produs un dezastru ireversibil în România. Efectele au putut fi observate de abia acum
- Cristi Buș
- 26 aprilie 2025, 21:51
Ger. Sursa: Arhiva EVZPrimăvara anului 2025 a adus una dintre cele mai dificile perioade pentru pomicultorii din România. Înghețurile târzii din lunile martie și aprilie au afectat grav producția de cireșe, unul dintre cele mai îndrăgite fructe de sezon. Temperaturile negative înregistrate exact în perioada critică a înfloririi pomilor au compromis aproape întreaga recoltă de cireșe la nivel național.
Specialiștii din domeniu au semnalat că înghețurile târzii nu sunt un fenomen nou, însă în ultimii ani acestea au devenit mai intense și mai imprevizibile. „Anul acesta, în multe regiuni, temperatura a coborât sub pragul de îngheț în plină perioadă de înflorire, ceea ce a dus la distrugerea mugurilor florali și, implicit, la pierderea fructelor”, au declarat reprezentanți ai asociațiilor de pomicultori.
90% din producția de cireși este pierdută
Zone renumite pentru livezile de cireși, precum Dâmbovița, Buzău, Argeș sau Iași, au raportat pierderi de peste 90% din producția estimată. În unele gospodării, livezile au fost afectate în proporție de 100%, ceea ce va duce la o prezență redusă a cireșelor autohtone pe piețele din România în sezonul 2025.
Această situație afectează nu doar fermierii, ci și consumatorii. Din cauza lipsei producției locale, prețurile cireșelor pe piața internă sunt așteptate să crească semnificativ. În plus, importurile vor deveni o soluție necesară, dar acestea vin de multe ori cu un preț mai mare și cu incertitudini privind calitatea.
„Cireșele din import sunt o alternativă, dar consumatorul român preferă de obicei produsele autohtone, pentru gustul și prospețimea lor”, a explicat un comerciant din Piața Obor din București, conform stiripesurse. În plus, costurile de transport și taxele de import vor influența direct prețurile de la raft.

Cireșe. Sursa foto Arhiva EVZ
Producătorii cer investiții urgente în tehnologie pentru protecția livezilor
Impactul economic asupra pomicultorilor este devastator. Mulți dintre aceștia se confruntă cu pierderi semnificative de venit, în condițiile în care asigurările agricole sunt încă insuficient dezvoltate în România.
De asemenea, procesul de despăgubire în urma calamităților naturale este lent și adesea birocratic, ceea ce îi lasă pe fermieri vulnerabili în fața pierderilor financiare.
În acest context, experții agricoli subliniază necesitatea unor investiții urgente în tehnologii de protecție a livezilor. Soluțiile pot include sisteme de irigare anti-îngheț, utilizarea de plase și folii de protecție, precum și dezvoltarea de soiuri de cireși mai rezistente la schimbările climatice.
Totodată, este nevoie de politici publice care să sprijine asigurările agricole și să faciliteze accesul rapid la despăgubiri în caz de dezastre naturale.
Cum influențează schimbările climatice sectorul agricol
Pe termen lung, schimbările climatice impun adaptarea întregului sector agricol la noi realități. Conform rapoartelor recente publicate de organizații internaționale precum FAO (Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură), fenomenele extreme precum înghețurile târzii, seceta sau ploile torențiale vor deveni din ce în ce mai frecvente, afectând atât producția, cât și siguranța alimentară.
Anul 2025 va rămâne, astfel, un exemplu clar al vulnerabilității agriculturii românești în fața schimbărilor climatice. Lipsa cireșelor românești nu este doar o pierdere pentru consumatori, ci și un semnal de alarmă privind necesitatea modernizării și protejării sectorului agricol.