Franța nu s-a rupt, dar lui Macron i-a trecut glonțul pe la ureche

La doi ani după un prim vot, referendumul de duminică din Noua Caledonie a decis la mustață rămânerea acestui arhipelag din Pacific sub jursdicție franceză.

Grupul de insule din Melanezia, situat la 18.000 de kilometri distanță de Paris, și-a reafirmat dorința de a rămâne francez, duminică, 4 octombrie, cu 53,3% la doi ani după ce un prim „NU” majoritar (56,7%) spus independenței, fusese înregistrat cu ocazia referendumului din noiembrie 2018.

Procentul de voturi în favoarea independenței a fost de 46,7%, sensibil mai mare decât acum doi ani.

În această colectivitate, cu o populație de puțin sub 300.000 de locuitori, care aparține Franței din 1853, „DA”-ul a înregistrat însă un progres important, pe fondul participării masive la vot. Astfel, la urne s-au prezentat circa 86% din cei 180.000 de alegători cu drept de vot, scrie Le Figaro.

Schimbări pe piața imobiliară. Investițiile, reglementate printr-o lege nouă

Atac israelian în Iran. Explozii puternice în Iran, Irak și Siria

Președintele francez, Emmanuel Macron, este așteptat să rostească un discurs în această după-amiază sau spre seară.

În 2018, el a declarat că „Franța ar fi mai puțin frumoasă fără Noua Caledonie”.

La capătul unei campanii electorale mai tensionate decât precedenta, în cursul căreia nici un sondaj nu a fost dat publicității, clasa politică se aștepta – și a avut dreptate – la o creștere a numărului de „DA”-uri spune independenței.

Referendumul de anul acesta s-a desfășurat pe fondul radicalizării partizanilor independenței – încurajați de rezultatele strânse din 2018 și de intrarea reprezentanților politici ai acestora în Congres, legislativul arhipelagului – dar și al unioniștilor, prin ascensiunea la putere a coaliției „L’avenir en Confiance”, de dreapta conservatoare, în detrimentul dreptei moderate care a pierdut teren.

De asemenea, atitudinea oscilantă a guvernului de la Paris față de chestiunea independenței Noii Caledonii, a provocat mai multă iritare: independentiștii au considerat regimul Macron prea părtinitor în favoarea păstrării coloniei; unioniștii l-au acuzat pe Macron de „moliciune” și de favorizarea rupturii.

Desfășurarea referendumului a avut loc sub supravegherea a circa 250 de observatori, veniți din Hexagon, experți ai Organizației Națiunilor Unite și din partea Forumului Insulelor din Pacific.

Un al treilea referendum ar putea fi organizat în anul 2022, în conformitate cu Acordul de la Noumea.