Germania poate face totul, nu și acțiuni de prevenire. Pentru a formula mai pe înțeles a fost nevoie ca ideea de prevenire să se maturizeze în mintea politicienilor germani responsabili de sănătate, pentru că acțiunea de a repara a adus mai multe beneficii. Prevenirea a fost și este mai dificil de calculat în ceea ce privește costurile, uneori stând chiar în calea randamentului. În acest sens, amintiți-vă de directiva privind tutunul. În prezent, coronavirusul îi obligă pe politicienii din domeniul sănătății la luarea de decizii cu sânge rece, la fel cum pandemia obligă societatea înspre digitalizare.

„Rezervele naționale pentru sănătate” este sintagma prin care ministrul federal al sănătății, Jens Spahn, numește o rețea de 19 locații din țară, ce nu au fost stabilite încă, unde trebuie luate măsuri de precauție pentru viitoarele epidemii, prin alimentarea cu echipament de protecție, măști, ventilatoare și medicamente. Întrucât guvernul analizează deja serios planurile de precauție, acesta nu se poate împotmoli la întrebarea dacă materialul de protecție este produs în China sau în propria țară. În acest caz mai degrabă se recomandă consultarea unei cantități mai mari de literatură preventivă. Un grup de 120 de medici și experți în climă din 35 de instituții din întreaga lume au prezentat raportul „Lancet Countdown”. Folosind peste patruzeci de indicatori, aceștia au evaluat eforturile țărilor de a atenua impactul accelerării schimbărilor climatice asupra sănătății cetățenilor lor. Concluzia: gradul de prevenire este egal cu zero. De exemplu, în ultimele două decenii, numărul deceselor provocate de căldură a crescut cu 54%. Statele cu un număr mare de persoane de peste 65 de ani au fost afectate în mod deosebit, iar Germania s-a situat recent pe locul trei la nivel mondial, cu 20.200 de decese provocate de căldură. S-au înregistrat 2,9 miliarde de ore suplimentare de căldură, de două ori mai multe decât înainte. 

Ca urmare a schimbărilor climatice orașele devin capcane ale căldurii. „Insula de căldură urbană” nu este o destinație de vacanță, ci descrie efectul supraîncălzirii în orașe. Potrivit raportului, nicio țară nu a pierdut mai mult din produsul intern brut de pe urma căldurii ultimilor ani ca Germania. Costurile corespund venitului mediu anual a 1,75 milioane de cetățeni. Clinicile, politicienii, cetățenii – nimeni nu are încă un plan când vine vorba de rezerve pentru sănătate destinate schimbărilor climatice. Faptul că mai mult de jumătate din celelalte țări nu au putut, de asemenea, să prezinte niciun plan privind încălzirea climatică nu ar trebui să consoleze un guvern german care vrea acum să ia în serios măsurile de precauție.

Comentariu de Joachim Müller-Jung

https://www.faz.net/aktuell/wissen/deutschland-kollabiert-an-der-klimafront-17078792.html

Traducerea: Vera Ștefan/vstefan/cciulu