Sursă foto: Facebook
Din cuprinsul articolului
Muzeul Național de Artă din Timișoara găzduiește, cu sprijinul Consiliului Județean Timiș, o expoziție unică în România cu peste 100 de fragmente din Pompeii, orașul acoperit de cenușa vulcanului Vezuviu. Expoziția a început pe 28 noiembrie și este făcută în colaborare cu prestigioasa instituție italiană Civita Mostre e Musei. Taxa de acces este de 88 de lei pentru adulți, 44 de lei pentru vârstnici și 22 de lei pentru studenți.
Fragilitatea eternului de la Pompei, o expoziție care ne leagă de trecut
Expoziția reunește fragmente pictate descoperite direct în situl arheologic Pompei, obiecte din locuințele antice, elemente decorative și imagini ale orașului înainte de distrugeri. Exponatele ilustrează viața cotidiană și estetica comunității care a fost acoperită de lava Vezuviului.
„Proiectul, unul de anvergură internațională, va aduce în fața publicului fragmente de istorie, martori ai unui oraș dispărut brusc în anul 79, dar care continuă să fascineze lumea întreagă. Este o ocazie rară de a pătrunde pas cu pas în atmosfera unui oraș roman încremenit în timp, dar readus la viață prin artă și istorie” a precizat Alfred Simonis, președintele Consiliului Județean Timiș.
Materialele au ajuns la Timișoara după un transport atent supravegheat, în containere care au menținut temperatura și umiditatea la valori precise. Procedura a asigurat stabilitatea și conservarea obiectelor antice pe toată durata transportului.
Vizitatorii pot vizita diferite obiecte de patrimoniu
La Palatul Baroc, vizitatorii vor putea vedea peste 100 de obiecte de patrimoniu – fresce, picturi, sculpturi, grafică, fotografii și artefacte rare, provenite din importante muzee din Italia, precum Museo Archeologico Nazionale di Napoli, Certosa e Museo di San Martino Napoli, Museo Nazionale della Ceramica Duca di Martina in Villa Floridiana , Galleria Nazionale d’Arte Moderna e Contemporanea – Roma, Museo e Real Bosco di Capodimonte din Napoli.
Sursă foto: Facebook
Reunite într-o narațiune vizuală și curatorială de excepție, exponatele prezintă o imagine a vieții culturale din orașul de sub cenușă, o zonă ce pare că a rămas blocată în timp. Ele oferă o mărturie a comunității și a artei sale, păstrând pentru eternitate aspecte importante ale culturii și civilizației care a dispărut în anul 79, dar care continuă să fascineze oamenii din întreaga lume.
Mulajele lui Fiorelli, punct central al expoziției despre Pompei
Punctul central al expoziției este mulajul realizat de Giuseppe Fiorelli, care reproducă cu exactitate forma corpului descoperit în lava solidificată în urma erupției vulcanice. Fraza-cheie a conceptului curatorial este „Pompeiul însuși este aur și rugină”. Ideea expoziției a pornit de la o carte scrisă de Ormos Zsigmond, întemeietorul Muzeului Banatului, care a călătorit la Pompei pentru cercetări în anii 1865 și 1872.
Filip Petcu, managerul muzeului, a declarat că aceste călătorii coincid cu debutul excavărilor realizate de Giuseppe Fiorelli și a povestit că a căutat cu dificultate cartea lui Ormos, scrisă în 1879, la Budapesta și Viena, fără să găsească nicio referință în muzee sau biblioteci din aceste țări, pentru ca în final să o descopere în Biblioteca Muzeului Banatului.
Pompei, orașul etern prins în foc și piatră
Istoria orașului Pompei, situat în Golful Napoli, s-a încheiat pe 24 august 79 d.Hr., când erupția vulcanului Vezuviu l-a acoperit complet. De-a lungul secolelor, arheologii au scos la iveală străzi, case, grădini interioare cu promenade, statui, straturi de flori și fântâni arteziene.
Vizitatorii pot admira frescele și mozaicurile de pe pereți, sistemul tradițional roman de încălzire prin pardoseală sau prin pereți, iar centrul orașului era reprezentat de Forul roman. În continuare, în muzeul în aer liber se pot vedea piețe, ateliere meșteșugărești, brutării și prăvălii care ofereau diverse produse, inclusiv mâncare caldă, oferind o imagine a vieții prospere și lipsite de griji a locuitorilor, curmată brusc de cataclism.
Expoziția „Fragilitatea Eternului. De la Pompei la Grand Tour până astăzi” este deschisă publicului până pe 29 martie 2026, iar biletul costă 20 de lei. Muzeul este închis luni și marți, precum și în zilele de 24 și 26 decembrie 2025 și 1 ianuarie 2026.
Descoperiri recente din Pompei despre alimentația sclavilor
Ultimele cercetări în Pompei arată că unii sclavi din orașul portuar conservat de vulcan se hrăneau cu delicatese precum fasole și fructe. „Sclavii din vilele din jurul Pompeiului erau mai bine hrăniți decât mulți cetățeni liberi, ale căror familii nu aveau nici măcar strictul necesar pentru a supraviețui”, au explicat specialiștii. Descoperirile provin din săpăturile recente de la capătul nordic al cartierului de 50 de sclavi de la Villa Imperiali din Civita Giuliana.
În timpul microexcavărilor, arheologii au descoperit două amfore cu rămășițe carbonizate de boabe de fasole fava și semințe, precum și coșuri care conțineau peste o sută de bucăți carbonizate de fructe, majoritatea mere și pere. Specialiștii au precizat că leguminoasele și fructele erau probabil suplimente alimentare pentru servitori, depozitate la etajul al doilea pentru a le proteja de animale și pentru a limita accesul celorlalți locatari.
