Fostul șef adjunct al SIS Moldova, acuzat de spionaj, rămâne în arest preventiv. Decizia ÎCCJ este definitivă

Alexandru Bălan, fost șef adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, va rămâne în arest preventiv. Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestația formulată de inculpat, hotărârea fiind definitivă.

Fostul șef adjunct al SIS Moldova, Alexandru Bălan, rămâne în arest preventiv

Alexandru Bălan rămâne în arest preventiv, după ce judecătorii instanței supreme au analizat contestația depusă de acesta. Fostul șef adjunct al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova a cerut revizuirea măsurii dispuse la finalul lunii ianuarie. După examinarea argumentelor invocate, magistrații au decis să nu intervină asupra hotărârii inițiale.

Potrivit soluției pronunțate în dosarul nr. 378/2/2026, ÎCCJ a decis: „Respinge, ca nefondată, contestaţia formulată de inculpatul Balan Alexandru împotriva încheierii F/DL din data de 28 ianuarie 2026, pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel București – Secţia I penală”. Instanța a stabilit ca inculpatul să achite suma de 300 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, iar „Onorariul parţial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 150 lei, rămâne în sarcina statului”. Decizia este definitivă și a fost pronunțată în ședința din camera de consiliu, astăzi, 4 februarie 2026.

Alexandru Bălan, un nume influent în structurile de securitate

Alexandru Bălan era considerat o figură importantă în zona instituțiilor de forță din Republica Moldova. În perioada în care a ocupat funcția de șef adjunct al SIS, acesta a avut acces la informații clasificate și a coordonat operațiuni ce țineau de securitatea națională.

Ritualul spartan al lui Carol I de 30 de minute care îi lăsa pe invitații de la Palat cu stomacul gol

Nicoleta Luciu nu știe nici engleză nici maghiară. În ce limbă vorbește cu copiii ei

Ancheta instrumentată de DIICOT vizează fapte grave, legate de spionaj și de subminarea securității naționale prin transmiterea de informații clasificate. Procurorii susțin că, începând cu anul 2024, fostul oficial ar fi intrat în legătură cu ofițeri KGB din Belarus, care ar fi acționat sub acoperire diplomatică în Cehia.

Conform anchetatorilor, Alexandru Bălan ar fi participat la întâlniri secrete în Budapesta și Praga, unde ar fi furnizat informații sensibile, inclusiv date despre proiecte ofensive rusești, obținute prin cooperarea sa anterioară cu serviciile de informații din România. Procurorii au documentat folosirea unor tehnici specifice activităților de spionaj, menite să evite monitorizarea. Printre acestea se numără închirierea de locuințe prin platforma Airbnb sub identități false și utilizarea rețelelor Wi-Fi publice.

DIICOT. Sursa foto: Razvan Valcaneantu EEC

Alexandru Bălan neagă orice legătură cu agenții KGB

În timpul deplasărilor din Ungaria, Bălan ar fi petrecut intervale îndelungate, de peste 11 ore într-o singură întâlnire, alături de ofițeri de legătură belaruși. Pentru a identifica eventuale echipe de filaj, acesta ar fi recurs la manevre de contrafilaj, precum vizitarea repetată a mai multor case de schimb valutar, pentru a observa mișcările din jur în timp ce efectua tranzacții financiare.

Alexandru Bălan neagă orice legătură cu agenții KGB menționați de anchetatori și susține că nu a trădat interesele statului român, în ciuda probelor prezentate în dosar. În anul 2012, acesta a fost decorat cu medalia „Meritul Militar”, însă presa din Republica Moldova a relatat ulterior despre presupusa sa implicare în reprimarea protestelor anticomuniste din aprilie 2009. De asemenea, a fost acuzat că ar fi avut un rol în evadarea bloggerului rus Eduard Baghirov din arest la domiciliu, în perioada în care acesta era cercetat pentru organizarea protestelor din 7 aprilie 2009.

După trecerea în rezervă, Bălan s-a poziționat ca un critic vocal al actualei conduceri a Serviciului de Informații și Securitate. În prezent, numele său este legat de unul dintre cele mai sensibile dosare de securitate din ultimii ani, cu implicații directe asupra cooperării dintre Republica Moldova, România și partenerii europeni.