saracie / Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Florin Cîțu, fost prim-ministru și ex-ministru de Finanțe, lansează un semnal de alarmă privind direcția economică a României, acuzând actualul guvern că pregătește un efort bugetar major pe seama populației, fără a implementa reformele structurale necesare. Într-o postare publică amplă, Cîțu vorbește despre un plan de colectare a 45 de miliarde de lei în următoarele 16 luni, o sumă pe care o consideră împovărătoare pentru cetățeni.
„45 miliarde de lei – bani scoși suplimentar din buzunarele românilor în următoarele 16 luni. Acesta este planul guvernului. Ei deja mizează pe acești bani. Dumneavoastră nu-i mai aveți”, avertizează fostul premier.
Ce înseamnă acest efort bugetar pentru cetățeni
Cîțu atrage atenția că efectele directe ale acestor măsuri fiscale vor fi resimțite în consum, investiții personale și nivelul de trai. El explică faptul că populația va fi nevoită să-și ajusteze comportamentul financiar pentru a compensa lipsa de lichiditate provocată de politicile guvernamentale.
„Înseamnă că:
– trebuie să reduceți consumul,
– să tăiați din investiții personale,
– sau să vă împrumutați pentru a acoperi ce vă ia statul.”
Banii colectați nu merg în dezvoltare, ci în sistemul public
Potrivit lui Cîțu, 93% din fondurile suplimentare obținute prin taxare vor fi redirecționate către menținerea aparatului bugetar, fără ca sistemul să treacă prin reforme structurale.
„93% din acești bani merg în:
– plata dobânzilor la datoria publică,
– salarii în sectorul bugetar,
– subvenții și asistență socială.
Adică în menținerea unei structuri bugetare nereformate, ineficiente, dar politizate până la saturație.”
Fostul ministru afirmă că banii românilor nu vor genera investiții, ci vor fi utilizați exclusiv pentru a susține un sistem deja greoi și supradimensionat.
Fără reforme, niciun progres. „Acesta este scenariul optimist”
În același mesaj, Cîțu subliniază că guvernul nu dă semne că ar fi dispus să implementeze reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). El enumeră o serie de direcții care ar trebui asumate de executiv pentru a reduce presiunea bugetară:
„Se schimbă ceva în următoarele 18 luni?
Nu, dacă guvernul:
– nu face privatizări,
– nu elimină subvențiile populiste,
– nu implementează reforma salarizării și a pensiilor (o reface) conform PNRR.
Și nici nu pare să o facă.
Acesta e, de fapt, scenariul optimist.”
Cîțu sugerează că, în lipsa acestor măsuri, România nu va putea evita dezechilibrele macroeconomice și nici nu va reuși să respecte angajamentele internaționale.
Un nou acord cu FMI, deja în discuție?
Printre cele mai grave avertismente formulate de fostul premier se numără și ipoteza unui nou acord financiar internațional, cu implicarea Fondului Monetar Internațional (FMI), Comisiei Europene și Băncii Mondiale. Cîțu susține că deficitul bugetar real al României pentru 2025 este departe de țintele oficiale.
„Deficitul real estimat pentru 2025: 9,5% din PIB
Pachetul fiscal abia-l coboară sub 9% – departe de ținta de 7%
Obiectivul de 3% în 2030? Exclus.
Se pregătește deja Planul B – un nou acord de protecție FMI/CE/Banca Mondială”
