Economie
Firmele românești vând pe credit, iar multe intră în insolvență: agricultura, cel mai lovit sector
Sursa foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Firmele românești livrează tot mai des pe credit comercial, iar lanțul de plăți întârziate devine o problemă structurală în economie. Din ce în ce mai multe companii ajung în insolvență, iar efectele se propagă rapid în mai multe sectoare, se arată în analiza sierraquadrant.ro.
Patru din zece facturi emise între firmele românești sunt achitate cu întârziere
În analiza economică realizată de Sierra Quadrant arată că peste patru din zece facturi emise între firmele românești sunt achitate cu întârziere. În plus, termenul mediu de încasare a depășit 46 de zile.
Există numeroase situații în care plățile ajung la furnizori abia după 60 de zile. Consecințele se văd deja în numărul firmelor intrate în insolvență: în primele trei luni din 2026 au fost înregistrate 1.829 de firme și PFA-uri în această situație, cu 14,31% mai mult decât în același interval din 2025.
Aceste entități au acumulat datorii de aproximativ 2,74 miliarde de lei și au afectat peste 7.000 de angajați. Fenomenul este descris de economiști drept un șoc de lichiditate, cu efect de domino între companii.
Lanțul plăților întârziate și sectoarele vulnerabile
Mecanismul este unul simplu, dar cu efecte severe: o firmă nu își achită obligațiile către un partener, acesta nu mai poate plăti mai departe, iar întregul lanț se blochează. În final, companii care funcționau normal ajung să intre în insolvență.
Aproximativ 52% din tranzacțiile din sectorul B2B (Business-to-Business. Adică tranzacțiile și relațiile comerciale între companii) din România se desfășoară pe baza creditului comercial. Asta înseamnă că livrările de bunuri și servicii se fac pe datorie, cu așteptarea plății ulterioare.
Când banii întârzie sau nu mai ajung, chiar și firmele stabile pot ajunge rapid în dificultate financiară. Printre sectoarele cele mai expuse se află transportul și logistica, unde o creștere de 15% a prețului combustibilului poate transforma profitul în pierdere de lichiditate în doar câteva luni. De asemenea, construcțiile, metalurgia și retailul non-alimentar se numără printre domeniile vulnerabile, afectate direct de întârzierile la plată și de presiunea costurilor.
Firmele românești. Sursa foto: Freepik
Agricultura, sectorul cu evoluția cea mai abruptă
Agricultura atrage în prezent cea mai mare îngrijorare. În primul trimestru din 2026, numărul insolvențelor din acest domeniu a crescut cu 181,8% față de aceeași perioadă din 2025. Cele 31 de companii agricole intrate în insolvență au generat cumulat o cifră de afaceri de 1,68 miliarde de lei și au afectat 953 de angajați.
Paradoxul este că România a înregistrat în 2025 cel mai bun an pentru producția de grâu din 1997 încoace. Cu toate acestea, fermierii ajung în insolvență din cauza costurilor tot mai mari de producție.
După oprirea definitivă a combinatului Azomureș în noiembrie 2025, România a rămas singura țară din Uniunea Europeană fără producție internă de îngrășăminte. În același timp, prețul ureei a crescut cu 49% în doar câteva săptămâni, pe fondul blocajelor din Strâmtoarea Ormuz. Rezultatul este un dezechilibru între producțiile record și costurile imposibil de susținut.
Efecte în economie și extinderea dezechilibrelor regionale
Pentru populație, efectele se traduc în prețuri mai mari, produse mai puține disponibile pe rafturi și o tendință a furnizorilor de a evita livrările pe credit. Pe termen mediu, riscul este pierderea locurilor de muncă, mai ales în transporturi, construcții și agricultură.
Specialiștii atrag atenția că datele contabile ale firmelor reflectă, de regulă, o realitate economică cu un decalaj de 6 până la 12 luni. Astfel, dificultățile reale din prezent nu sunt încă vizibile complet în statistici.
În același timp, creșteri semnificative ale numărului de insolvențe față de 2025 au fost raportate în județe precum Maramureș, Arad și Harghita. Aceste zone nu erau, în mod tradițional, printre cele cu cele mai multe probleme economice. Evoluția indică faptul că dificultățile nu mai sunt concentrate doar în marile centre urbane, ci s-au extins la nivel național, se mai arată în analiza efectuată de Sierra Quadrant.
