Gabriela Firea a precizat că înţelege nemulţumirea celor care nu au căldură sau apă caldă în apartamente şi că actuala administraţie se va ţine "cu maximă seriozitate" de planul de reabilitare a sistemului de termoficare, care nu a beneficiat în ultimii 28 de ani de alte acţiuni concrete de modernizare şi eficientizare.

„Consider strigătoare la cer demagogia PNL privitoare la situaţia RADET, în condiţiile în care acest partid a deţinut controlul total asupra acestei regii în ultimii 10 ani înainte de mandatul meu, timp în care au asistat pasivi sau poate chiar activi la degradarea sistemului de termoficare din Bucureşti şi la acumularea datoriilor istorice către ELCEN. Ştim cu toţii că sunt probleme în reţea, dar cred că oricine înţelege că nu aveam cum să fi rezolvat în doi ani ceea ce nu s-a făcut de la Revoluţie încoace. Încă din primele luni de mandat am luat decizia de a unifica producţia şi distribuţia energiei termice în Bucureşti”, a precizat primarul general, conform unui comunicat transmis de Primăria Capitalei.

Edilul a menţionat că în multe alte oraşe din ţară centralele au fost preluate gratuit de către administraţia publică locală, iar administraţia Municipiului Bucureşti nu a reuşit să le preia "nici cu bani", deşi a făcut "toate diligenţele necesare" în ultimii doi ani.

„Înţeleg nemulţumirea, pe deplin justificată, a celor care nu au căldură sau apă caldă în apartamente, dar nu-i pot amăgi, aşa cum o fac politicienii lipsiţi de responsabilitate din opoziţie, că există soluţii miraculoase care să rezolve peste noapte sau peste vară problemele din sistemul de termoficare. Pot să le promit însă că ne vom ţine cu maximă seriozitate de planul de reabilitare a acestui sistem pe care l-am început deja şi că, în următorii ani, vor fi din ce în ce mai puţine probleme”, a adăugat Firea.

PMB a menţionat că realizează "constant" investiţii în sistemul de termoficare al Municipiului Bucureşti. Totodată, prin Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, a demarat proceduri pentru dezvoltarea a două noi unităţi de producere a energiei termice în cogenerare, de înaltă eficienţă (CET-uri), în zonele identificate ca fiind deficitare (Aviaţiei, respectiv Bd. Basarabia). În prezent este finalizat studiul de soluţie în vederea construcţiei primului din cele două CET-uri, studiu realizat cu finanţare de la Guvernul Japoniei, iar sumele necesare pentru a demara această investiţie au fost alocate companiei municipale amintite, care este în proces de identificare a locaţiilor pentru cele două viitoare centrale.

Pentru identificarea segmentelor de reţea care necesită cu prioritate reabilitare/modernizare a fost elaborat în anul 2017 un studiu de fezabilitate care a evidenţiat necesitatea de a efectua lucrări pentru 501,44 km conducte (250,72 km de canal de termoficare), menţionează PMB.

O parte din lucrări - pentru 212 km de conducte - sunt cuprinse în proiectul pregătit de municipalitate pentru a primi cofinanţare din fonduri europene. Până în prezent, au fost definitivate: actualizarea studiului de fezabilitate şi depunerea acestuia spre verificare la Autoritatea de Management, documentul tehnic conform cerinţelor experţilor Jaspers, analiza cost-beneficiu, planul tarifar, depunerea documentaţiilor pentru obţinerea avizelor/ autorizaţiilor solicitate prin certificatul de urbanism, procedura de evaluare a impactului asupra mediului. Valoarea investiţiei se ridică la 994.349.671 lei fără TVA.

Pentru alte tronsoane de reţea care însumează 63,24 km de conducte, tronsoane care au înregistrat în ultimul timp cel mai mare număr de avarii şi pentru care trebuie începute imediat lucrările, indicatorii tehnico-economici stabiliţi prin studiul de fezabilitate au fost aprobaţi prin HCGBM nr. 216/ 2018. Valoarea investiţiei se ridică la 274,894,009 lei fără TVA, iar contractul de proiectare cu execuţie a fost atribuit Companiei Municipale Energetica Bucureşti SA. Până în prezent, a fost finalizată etapa de proiectare a trei obiective din totalul celor şapte aferente investiţiei, urmând ca ordinul de începere a lucrărilor de execuţie să fie dat la încheierea sezonului de încălzire 2018-2019, pentru următoarele tronsoane: Magistrala II Sud - CS1 (CET)-CS5 Bobocica (4,27 km); Magistrala Progresu - Ferentari CF6-C14S (6,3 km); Magistrala I-III Vest - CD9 - CD5 (950 m).

"Pentru restul de 226 km de conducte, începând din acest an vor fi demarate procedurile necesare în vederea elaborării documentaţiei pentru achiziţia lucrărilor de proiectare şi execuţie. Prioritizarea lucrărilor va avea loc după influenţa pe care o au în asigurarea continuităţii serviciului public de alimentare cu energie termică", a precizat PMB.

Conform aceleiaşi surse, în luna octombrie 2018 au fost demarate lucrările de modernizare la Centrala Termică Amzei, prin Compania Municipală Energetică Bucureşti SA, iar lucrările vor fi reluate în primăvara anului 2019, ca urmare a faptului că în sezonul rece centrala continuă să livreze populaţiei agent termic şi apa caldă. Valoarea investiţiei se ridica la 2.865.615 lei fără TVA.

Totodată, pentru partea de producere a energiei termice în cogenerare, PMB derulează proiectul de modernizare a CTZ Casa Presei, care va asigura o parte din necesarul de energie termică în zona de nord a Capitalei. Studiul de fezabilitate şi indicatorii tehnico-economici au fost aprobaţi prin HCGMB nr. 48/ 2018. Valoarea investiţiei se ridică la 52.175.564 lei (exclusiv TVA). După delegarea serviciului public de producere a energiei termice, Compania Municipală Energetică Bucureşti va demara procedura de achiziţie necesară începerii lucrărilor.

În anul 2019 vor fi modernizate centralele termice de cvartal Luterană şi Rosetti, proiecte ale căror valori sunt estimate la 6.090.000 lei, respectiv 1.846.270 lei.

De asemenea, conform PMB, Municipiul Bucureşti, prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Termoenergetica Bucureşti-Ilfov, are pregătită documentaţia pentru delegarea serviciilor de producţie, transport şi distribuţie a energiei termice către Compania Municipală Energetică Bucureşti SA.

Primăria menţionează că RADET Bucureşti a reabilitat în anii 2017 şi 2018 un total de 22,8 de km din reţeaua primară şi 100,9 km din reţeaua secundară de termoficare, comparativ cu perioada cuprinsă între anii 2010 - 2014, când au fost înlocuiţi timp de patru ani aproximativ 20 de km de reţea primară, relatează Agerpres.