„Este de importanţă vitală ca statele-membre să înceapă să elaboreze imediat planurile naţionale de relansare” pe baza cărora vor solicita finanţare prin Next Generation EU, Fondul de Relansare în valoare de 750 de miliarde de euro.  În acest mod vom face ca fondurile să poată fi acordate rapid”, subliniază Von der Leyen, care şi-a asumat sarcina tehnocrată de elaborare a acestui instrument extraordinar, iar propunerea făcută în acest sens de Comisia Europeană la sfârşitul lunii mai a supravieţuit în mare măsură negocierii dure din ultimele două luni.

Faptul că Fondul de Relansare va fi o parte a Cadrului Bugetar Multianual sau a Bugetului Multianual al UE era departe de a fi fost ceva prestabilit. Franţa, care a introdus în dialogul european ideea unui astfel de fond, dorea să fie un mecanism autonom, în afara cadrului şi a procedurilor adesea anchilozante ale Bugetului Multianual. Von der Leyen a fost cea care a insistat că numai în acest cadru noul fond ar putea fi construit credibil şi rapid.

„Suntem foarte fericiţi că Next Generation EU este parte a Cadrului Financiar Multianual, este exact ceea ce am propus”, a explicat pentru Kathimerini preşedinta Comisiei Europene.

„Acest fapt garantează guvernanţa europeană reală asupra programului”. (Von der Leyen nu comentează însă obsesia unor ţări precum Olanda ca statele membre să aibă un cuvânt mai puternic asupra guvernanţei Fondului, obsesie care este produsul neîncrederii lor faţă de capacitatea Comisiei de a monitoriza acest fond). Graţie modului în care a fost creat Fondul, susţine von der Leyen, „va fi posibil să asigurăm că programele naţionale de relansare vor lua în considerare caracteristicile speciale ale fiecărei ţări şi, în acelaşi timp, vor promova obiective mai ample ale UE legate de Pactul Verde european, de tranziţia digitală şi, în general, de modernizarea economiei europene”.

Oficialul european a fost întrebat de presa elenă cum apreciază tăierile realizate în cazul mai multor programe care vizează modernizarea, cum ar fi diminuarea drastică a resurselor suplimentare pentru Fondul de Tranziţie Justă (de la 32,5 la 10 miliarde de euro), reducerea fondurilor suplimentare pentru programul de cercetare Horizon Europe, resursele reduse pentru gestionarea migraţiei şi anularea programului EU4Health care ar spori capacitatea colectivă de acţiune sanitară a UE.

„Regretăm tăierile realizate la unele programe faţă de propunerile noastre iniţiale. Programele UE pentru sănătate, cercetare, gestionarea migraţiei, toate oferă valoare adăugată mult mai înaltă decât costul pe care îl presupun. Dar nu trebuie să pierdem din vedere imaginea în ansamblu: Cadrul Financiar Multianual şi Next Generation EU oferă împreună 1,8 trilioane de euro, adică peste 13% din PIB-ul UE, ceea ce va contribui la depăşirea crizei, la revenirea la dezvoltare şi la modernizare. Mai bine de 50% din aceste fonduri vor fi direcţionate către politici de modernizare. Vorbim de o forţă de foc economică importantă”, spune von der Leyen.

Se reaminteşte că acordul reuşit la nivelul Consiliului European marţi dimineaţa, după negocieri foarte dure care au durat mai bine de 90 de ore, este primul (dacă nu şi cel mai crucial) pas spre transformarea noului buget comunitar pe 7 ani şi a Fondului de Relansare în lege a Uniunii Europene.

Următorul pas îl reprezintă consultările cu Parlamentul European, care şi-a exprimat deja dezacordul atât faţă de tăierile din Cadrul Financiar Multianual comparativ cu propunerea Comisiei, cât şi faţă de corelarea neclară între acordarea finanţării şi neconformarea statelor-membre la principiile statului de drept. În continuare, parlamentele statelor-membre trebuie să ratifice majorarea necesară a plafonului fondurilor proprii (cu 0,6% din Venitul Naţional Brut al UE), lucru care îi va permite Comisiei Europene să împrumute 750 de miliarde de euro de pe pieţe la dobânzi scăzute.

Vorbind în plenul Parlamentului European, von der Leyen a spus că Fondul de Relansare „poate reprezenta unul dintre cele mai mari programe de revigorare prin investiţii şi reforme din lume”. În plus, în ceea ce priveşte statul de drept, Comisia va analiza „propunerea făcută în 2018” şi va colabora cu parlamentul pentru „a fi promovată şi, dacă va fi nevoie, îmbunătăţită”.

Această propunere prevedea „îngheţarea” finanţării la propunerea Comisiei Europene, cu excepţia cazului în care ar exista o majoritate calificată împotriva acestei îngheţări în Consiliul European – o formulare mult mai severă decât cea a preşedintelui Consiliului European, Charles Michel, care propunea o majoritate calificată pentru aprobarea propunerii (ceea ce ar facilita unor ţări precum Ungaria şi Polonia să blocheze „îngheţarea” fondurilor).

Preşedinta Comisiei Europene declară pentru Kathimerini că este „sigură” că procedurile necesare vor avansa, astfel încât Next Generation EU să fie gata de activare până la sfârşitul anului.