Fenomenul național Cenaclul Flacăra în cifre și nume. Programul ultimului turneu, încheiat cu tragedia de la Ploiești. 6.535.800 de spectatori!

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Disputa din jurul bustului lui Adrian Păunescu din Grădina Icoanei din București mi-a atras atenția prin faptul că multă lume uită amploarea fenomenului Cenaclului Flacăra, pornind din anii de relativă libertate până la cei în care programele tv se diminuaseră la două ore pe zi și acelea despre un singur personaj. Cenaclul a funcționat din 1973 până în 1985. Mulți judecă astăzi Cenaclul doar prin prisma propriilor experiențe, uitând că spectacolele adunau în multe localități mai multe persoane decât reușeau să adune cu forța activiștii la demonstrațiile megalomanice de adulare a conducătorului suprem.

Început în 1973 – când mai toate țările comuniste valorificau potențialul muzicii folk sau rock în a lovi capitalismul – Cenaclul a continuat și în plină ”revoluție culturală”, fiind sprijinit nu de Nicolae Ceaușescu – așa cum s-ar crede, ținând cont de repartiția puterii în Epoca de Aur – ci de fiul său, Nicu. Acest fapt reiese și din materialul pe care vi-l propunem astăzi.

Nicușor era în perioada în care își clădea, voit sau instinctual, nu știu, deși după Decembrie 1989 am avut ocazia de a discuta cu el, imaginea de viitor conducător rebel, un fel de nouă generație de lideri comuniști. S-a ales praful de aceste planuri sub ploaia loviturilor Perestrokăi și îi mulțumesc lui Dumnezeu că s-a întâmplat așa.

Confirmarea faptului că în jurul lui Nicu Ceaușescu era o campanie de imagine o găsiți, printre rânduri, și într-un material găzduit recent de Evenimentul Zilei – Ședință de urgență la CIA despre prostata lui Nicolae Ceaușescu. Timp de 4 ani americanii au așteptat ca bolile să-l omoare pe președinte RSR.

15 iunie 1985 – moarte și apoi tăcere

Din arhivele revistei Flacăra, condusă până în 1985 de Adrian Păunescu, am extras un material, o sinteză a penultimului turneu efectuat de Cenaclu și un program al turului ce urma să înceapă, în primăvara – vara lui 1985.

Parcurgeți cifrele, număr de spectacole, de spectatori, de ore de scenă, numele artiștilor, cântăreți, compozitori, actori, care nu aveau alte ocazii să-și expună creativitatea sau lista autorilor ce erau recitați pe stadioane, în ”tiraje” pe care cărțile nu le atingeau nici în acele perioade, când printul nu era muribund.

Lista de spectacole programate în 1985 avea, însă, să înceteze brusc când, în busculada produsă de o furtună, la Ploiești, pe stadionul municipal, 10.000 de oameni aveau să se calce în picioare, speriați de furia naturii.

Atunci au murit cinci tineri și alți peste 100 au fost răniți. S-a speculat că Adrian Păunescu nu a oprit concertul când începuse ploaia, iar explicația o găsiți tot în textul din 1985: ei erau obișnuiți să cânte și pe ploaie!

Tragedia din 1985 nu a avut vinovați oficial, doar Adrian Păunescu a fost scos de la conducerea revistei și Cenaclul i s-a desființat. Nicu Ceaușescu și-a croit un surogat de festival, Serbările Scînteii Tineretului, organizat mai mult pe Litoral, dar în Costinești era ”umbrit” de Festivalul Artei și Creației Studențești. Nu a avut niciun succes, în ciuda investiției, și mai multă imagine i-a adus aprovizionarea cu mezeluri a comalimenturilor din județ, în perioada cât a fost ”prim” la Sibiu.

Restul e istorie și praf adunat pe viniluri.

Turneul în date sintetice (material extras din revista Flacăra din 24 mai 1985)

• Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C.C. al U.T.C. şi revista Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, a încheiat al doilea turneu al anului 1985, desfăşurat in perioada 21 martie — 13 mai 1985 (pe parcursul a 54 de zile), totalizînd 72 de manifestări (1521—1593). Acest turneu (de fapt stagiunea de primăvară a Cenaclului Flacăra) a fost un turneu foarte greu.

Am avut de înfruntat ploi și chiar furtuni, cele mai multe prinzîndu-ne pe stadioane în timpul spectacolelor.

Dar pentru că tinerii noștri spectatori nu s-au temut în faţa vicisitudinilor vremii şi nu au părăsit locurile de desfăşurare a manifestărilor noastre, de dragul culturii adevărate, tranzitive, cîntînd, parcă, mai cu ardoare cîntecele de patrie şi de pace, fireşte că nu puteam face altfel. Aşadar, am fost întotdeauna prezenţi, acolo unde am fost chemaţi, unde tinerii au avut nevoie de noi de la primul pînă la ultimul cîntec.

• Moment de referinţă in istoria cenaclului : 5 mai 1985 în Cetatea Biharea, a lui Menumorut, simbol al continuităţii poporului român pe păminturile sale, unde 20 000 de tineri au adus un omagiu trecutului de luptă al neamului nostru şi unde a avut loc o mare lecţie de istorie. Această manifestare s-a desfăşurat şi sub emblema ALT. — „Participare, Dezvoltare, Pace“ —, o iniţiativă românească ce are menirea să unească şi mai mult tineretul lumii în lupta sa pentru pace şi bună convieţuire pe planeta Pămînt. Păcat că păzitorii acestei Cetăţi Biharea, a lui Menumorut, lasă loc unui nepotrivit teren de fotbal şi altor jenante acareturi.

• Traseul acestui turneu a traversat 16 judeţe. În 12 dintre acestea am susţinut spectacole organizate (Dîmboviţa, Giurgiu, Ialomiţa, Argeş, Dolj, Covasna, Sibiu, Harghita, Mureş, Hunedoara, Bihor şi Alba). Olt, Vîlcea, Braşov, Prahova sînt judeţele prin care am trecut dar în care nu am avut manifestări. În cele 54 de zile de turneu s-au parcurs 14 648 km.

• Din cele 72 de manifestări, 66 au fost organizate, cu public, iar restul de 6 au fost manifestări spontane sau de lucru.

• La cele 66 de manifestări au luat parte peste 281 200 de spectatori, pe durata a 477 ore de spectacol.

• Numărul spectatorilor prezenţi la manifestările Cenaclului Flacăra de la înfiinţarea sa pînă în prezent a ajuns la cifra de 6535800.

• Media de spectatori pentru fiecare din manifestările cu public ale turneului a fost de 4 261.

• Evidenţiem o comportare deosebită a publicului din Titu, Găieşti, Giurgiu, Slobozia, Urziceni, Feteşti (judeţul Ialomiţa — turneu de nota 101), Piteşti, Tg. Secuiesc, Sf. Gheorghe, Miercurea Ciuc, judeţul Mureş (cu excepţia spectacolului de la Tg. Mureş, de pe patinoar) cu o menţiune specială pentru Luduş, Agnita, Sighişoara, Călan, Deva, Petroşani, Orăştie, Simeria, Lupeni Vulcan, Bihor (101 puncte întreg judeţul). O menţiune specială şi îmbucurătoare, revenirea publicului din oraşul Dr. Petru Groza la o vibraţie specifică celorlalte oraşe.

• Mai puţin decît speranţele noastre au vibrat spectacolele de la Craiova, Odorheiul-Secuiesc, Alba Iulia, Tîrgovişte.

• Mulţumim celor care s-au implicat cu competenţă şi dăruire în organizarea spectacolelor Cenaclului Flacăra, pentru ca tinerii spectatori să poată beneficia integral de mesajul artei noastre, pentru ca şi noi să ne putem desfăşura activitatea în modul cel mai bun. Remarcăm la acest final de turneu munca, nu de puţine ori dificilă, a activiştilor organizaţiei de tineret din judeţele Dîmboviţa, Ialomiţa, Covasna, Harghita, Mureş, Hunedoara şi Bihor.

• Întreaga noastră gratitudine activiştilor centrali pentru sprijinul acordat şi în mod special tovarăşului Nicu Ceauşescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., pentru marea solicitudine şi generozitate dovedite în permanenţă faţă de activitatea Cenaclului Flacăra, de nevoile spirituale ale tinerei generaţii.

• Suntem recunoscători Ministerului Educaţiei şi Învăţămîntului pentru înţelegerea manifestată în toate cazurile în care i s-a cerut sprijinul.

• Mulţumim lucrătorilor Ministerului de Interne pentru plusul de efort dăruit în folosul armoniei şi civilizaţiei spectacolelor noastre din toate judeţele unde Cenaclul Flacăra şi-a desfăşurat activitatea. Regretăm doar lipsa de cooperare a celor din Alba Iulia, în unele momente ale spectacolului nostru, cînd se impuneau măsuri mai decise pentru depistarea şi îndepărtarea unor beţivi turbulenţi.

• Avînd ca principiu de existenţă şi descoperirea permanentă de noi valori, de noi talente. Cenaclul Flacăra a propulsat înspre public prin scena sa si în acest turneu, ca de obicei, 116 prezențe locale, între care 13 grupuri vocal-instrumentale si 103 prezențe individuale.

• Au fost lansate în această perioadă 11 piese noi : „Iertările , „Interurban“ (Ducu Bertzi), „A mine, a tine“ (Raul Cârstea), „Rugă pentru părinţi şi copii“ (Liliana Ioniţă), „Pîrîul“, „Porumbeii şi vîntul“ (Nica Zaharia), „Cîntec pentru Mihai Viteazul“ (Alexandru Zărnescu), „Întregitorul“ (Valeria Penişoară), „Oameni ce nu mor“ (Sorina Haşigan), toate pe versurile poetului Adrian Păunescu şi „Ca o greşeală în care am stat“ (Constantin Dragomir), versuri Constanţa Buzea, „Nunta“ (Augustin Frăţilă), versuri Augustin Frăţilă.

• Au intrat în acest turneu în rîndurile membrilor Cenaclului Flacăra: Carmen Antal din Topliţa, Angela Kiss din Reghin. Au revenit pe scena cenaclului pentru o seară sau mai multe: Valeriu Penişoară, Árpád Domokos, Adam Erzsébet, Traian Cosma, Valeriu Armeanu, Sarossi Endre cu grupul Telex, Sorina Haşegan, Lelia Vaida, trupa Paradox, surorile Oana şi Alice Ionescu. Dialogurile cu publicul pe problemele ştiinţei de a fi sănătos au fost reluate în finalul acestui turneu.

S-a cîntat și s-a recitat şi în limbile : engleză, franceză, rusă, italiană, greacă, turcă, arabă, sîrbă, spaniolă, indiană, ebraică, maghiară, germană, precum şi în dialect aromân, întregul Cenaclu Flacăra a fost un permanent omagiu limbii române.

S-au cîntat şi s-au recitat versuri ale poeţilor : William Shakespeare, Mihai Eminescu, Serghei Esenin, Evgheni Evtuşenko, Rainer Maria Rilke, Omar Khayam, Vasile Alecsandri, George Coşbuc, George Bacovia, Lucian Blaga, Gheorghe Bocu, Andrei Mureşeanu, Alecu Mateevici, Constantin Belimace, Octavian Goga, Nicolae Labiş, Radu Stanca, Miron Radu Paraschivescu, Tudor Arghezi, Mihu Dragomir, Emil Botta, Radu Cârneci, Nichita Stănescu, Meliusz Iozsef, Mihai Beniuc, Marcel Breslaşu, La Fontaine, Eugen Jebeleanu, Dumitru Popescu, Alexandru Brad, Nina Cassian, Mircea Micu, Grigore Vieru, Ioan Alexandru, Ion Horea, Ion Gheorghe, Ana Blandiana, Constanţa Buzea, Mircea Dinescu, Valeriu Armeanu, Magda Isanos, Augustin Frăţilă, Adrian Păunescu.

• Componența maximală a Cenaclului Flacăra în acest turneu : Adam Erzsébet, Andrei Almaşi, Carmen Antal din Deva, Carmen Antal din Topliţa, Valeriu Armeanu, Ducu Bertzi, Octavian Bud, Cristian Buică, Nicolae Cenan, Toader Dragoşa, Constantin Dragomir, Bogdan Dorneanu, Simona Firuţ, Flapo (Alexandru Zărnescu, Jerry Schwartz, Romeo Boianu, Adrian Moise), Augustin Frăţilă, Vali Gerea, Fraţii Gogu (Doina şi Vanghele), Oana Hanganu, Sorina Haşigan, surorile Ionescu (Oana şi Alice), Liliana Ioniţă, Călin Jicărean, Angela Kiss, Simona Lepădat, Emilian Onciu, Partaj (Tatiana Filipoiu, Magdalena Puşkaş), Valeriu Penişoară, Florin Pişcu, Valeriu Popa, Eliza Pop, Mihai, Prisăcaru, Ribana Smiguleţ, Telex (Sarossi Endre, Adrian Greculescu, Ludovic Bibo, Pavel Coşa), Dan Roseta, Totuşi (Andrei Păunescu, Ioana Păunescu, Dan Cărăbaş, Nicolae Dinescu, Daniel Popescu, Horaţiu Rad), Lelia Vaida, Valentin Vam, Ana Voicu, Nica Zaharia şi conducătorul cenaclului, poetul Adrian Păunescu.

• Echipa auxiliară a cenaclului a fost compusă din Roland Panteli, Sandu Petre, Constantin Ionescu, George Chirca, si Romeo Marian (sunet şi lumini), Alexandru Stoican, Constantin Stănescu, Gheorghe Tiţa, Vasile Căzănei (şoferi), Victor Rădulescu (fotoreporter si organizare).

VICTOR RĂDULESCU .

ELECTRECORD ANUNŢĂ "UN NOU ALBUM"

„ACESTA ESTE CENACLUL FLACĂRA"

Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, organizat de C.C. al U.T.C. , revista Flacăra, condus de poetul Adrian Păunescu, anunţă pe iubitorii săi că vineri, 31 mai 1985, orele 16, va avea loc în Studioul de concerte al Radioteleviziunii Române un spectacol din care se vor face înregistrări pentru viitorul album de discuri „Acesta este Cenaclul Flacăra“.

Acest nou album ce va fi editat de „Electrecord", va cuprinde, probabil, un număr de şapte discuri şi în el se vor putea găsi, pe lîngă cîntece cunoscute, şi creaţii mai noi din muzica tinără, precum şi numeroase momente de poezie. Biletele se pun în vînzare la casa de bilete a Radiodifuziunii Române, str. Nuferilor nr. 62-64, telefon 14.68.00.

Din nou în turneu

La solicitarea iubitorilor de poezie şi muzică tînără, Cenaclul Flacăra al Tineretului Revoluţionar, porneşte într-un nou şi lung turneu prin ţară, începem cu judeţul Braşov unde, între 24 - 29 mai vor avea loc spectacolele :

Vineri 24 mai - Făgăraş Sîmbătă 25 mai — Victoria Duminică 26 mai - Braşov Luni 27 mai — Zărneşti Marţi 28 mai — Rupea

Noi credem că n-ar fi rău dacă s-ar putea organiza şi un spectacol la Predeal. După întîlnirea din Studioul Radioteleviziunii de vineri, 31 mai, a.c., orele 16, vor avea loc două turnee :

• unul în judeţul Hunedoara între 2 iunie — 8 iunie şi care cuprinde : Duminică 2 iunie — Costeşti (amfiteatrul natural) Luni 3 iunie - Călan Marţi 4 iunie — Vulcan Miercuri 5 iunie - Lupeni Joi 6 iunie - Deva Vineri 7 iunie - Brad Simbătă 8 iunie - Simeria
• şi unul în judeţul Prahova după cum urmează : Luni 10 iunie — Cîmpina Marţi 11 iunie — Filipeştii de Pădure Miercuri 12 iunie - Vălenii de Munte Joi 13 iunie - Băicoi Vineri 14 iunie - Buşteni Sîmbătă 15 iunie - Ploieşti Duminică 16 iunie - Sinaia Luni 17 iunie — Mizil Marţi 18 iunie - Comarnic Miercuri 19 iunie — Valea Doftanei Joi 20 iunie este în discuţie desfăşurarea spectacolului ori la Azuga, ori la Mâneciu.

Spectacolele vor avea loc pe stadioane, începind cu orele 18. Pe măsură ce următoarele manifestări ale Cenaclului vor fi perfectate cu organizatorii locali, vă vom anunţa în paginile revistei Flacăra. Cenaclul Flacăra intenţionează ca turneul de pe litoralul Mării Negre, să se desfăşoare in perioada 15 iulie – 1 septembrie.