Fotbalistul implicat într-un accident mortal scapă de închisoare. Ce a decis instanța

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Florin Alexandru M., fotbalist din Liga a V-a, a primit definitiv un an și zece luni de închisoare cu suspendare după accidentul mortal produs în august 2025 pe Șoseaua Mangaliei din Constanța. Curtea de Apel a stabilit că fotbalistul circula cu 83–90 km/h într-o zonă cu limită de 50 km/h, nu a frânat, a plecat de la locul accidentului și a consumat ulterior alcool și substanțe psihoactive. Totuși, el nu a fost condamnat pentru ucidere din culpă, după ce expertiza a concluzionat că impactul nu ar fi putut fi evitat nici dacă autoturismul ar fi circulat cu viteza legală.

Curtea de Apel Constanța a respins apelul procurorilor, care ceruseră pedepse mai mari, și a menținut condamnările stabilite în primă instanță. Pentru părăsirea locului accidentului, șoferul a primit un an și șase luni de închisoare, iar pentru consumul de alcool sau substanțe psihoactive după accident a fost condamnat la un an. După contopirea pedepselor și aplicarea sporului obligatoriu, pedeapsa finală a fost stabilită la un an și zece luni, cu suspendare.

Mașina circula cu până la 90 km/h înainte de impact

Accidentul s-a produs pe 11 august 2025, în jurul orei 02:08, pe Șoseaua Mangaliei din Constanța, în apropierea magazinului Supeco. Limita de viteză pe acel sector era de 50 km/h.

Pietonul traversa printr-un loc nepermis, de la stânga spre dreapta în raport cu direcția de deplasare a mașinii. Impactul s-a produs pe banda a doua, la aproximativ 1,5 metri de axul drumului. Expertiza tehnică analizată de instanță a stabilit că autoturismul circula cu o viteză aproape dublă față de limita legală.

„În momentul impactului, autoturismul se deplasa cu o viteză de circa 83–90 km/h. O stare potențială de pericol a fost generată de către conducătorul autoturismului, care se deplasa cu o viteză mult peste limita legală maximă permisă în zonă.”

Documentul descrie și modul în care s-a produs impactul

„Autoturismul a lovit pietonul cu partea stânga-față, fără a frâna, l-a preluat pe capotă, după care pietonul s-a lovit de parbriz și a fost proiectat în sus și către înainte, autoturismul trecând pe sub acesta, datorită vitezei mari de deplasare.”

Un martor aflat în trafic a declarat că nu a auzit vreun zgomot specific unei frânări. După impact, mașina s-ar fi oprit la o anumită distanță, însă șoferul nu a coborât. După aproximativ 10–15 secunde, autoturismul a plecat.

Victima a suferit leziuni grave la nivel cervical și a murit.

De ce viteza de 83–90 km/h nu a dus la o condamnare pentru ucidere din culpă

Expertiza a făcut diferența între ceea ce a numit „starea potențială de pericol”, creată de viteza excesivă a șoferului, și „starea efectivă de pericol”, apărută în momentul în care pietonul a intrat pe sensul de mers al mașinii. Potrivit calculelor efectuate, pietonul ar fi pătruns pe banda pe care circula autoturismul când acesta se afla la numai 19–22 de metri distanță. Pentru evitarea impactului prin frânare sau virare, mașina ar fi trebuit să circule cu o viteză mai mică de aproximativ 37–41 km/h.

Prin urmare, expertiza a concluzionat că accidentul nu putea fi evitat nici dacă autoturismul ar fi circulat cu viteza legală de 50 km/h.

„Conducătorul autoturismului putea evita impactul cu pietonul, prin frânare sau virare, doar dacă s-ar fi deplasat cu o viteză mai mică de 41 km/h”, se arată în hotărâre.

Depășirea limitei legale de viteză nu a fost considerată cauza juridică

În aceste condiții, depășirea limitei legale de viteză nu a fost considerată cauza juridică a decesului. Expertiza a stabilit drept cauză a producerii accidentului modul în care pietonul a traversat strada.

„Cauza producerii accidentului este datorată traversării pietonului prin loc nepermis, fără să se fi asigurat temeinic în momentul în care a pătruns pe sensul pe care se deplasa autoturismul.”

Analizele toxicologice efectuate victimei au indicat o alcoolemie de 3,20 g/l în sânge. Instanța a reținut că această stare ar fi redus capacitatea pietonului de a aprecia distanța, viteza autoturismului și siguranța traversării. În urma concluziilor expertizei, cercetările pentru ucidere din culpă au fost clasate. Florin Alexandru M. nu a fost astfel judecat pentru moartea pietonului, condamnarea definitivă vizând faptele comise după producerea accidentului.

Justiție. Sursă foto: ChatGPT

A consumat alcool și substanțe psihoactive după ce a plecat de la locul accidentului

După impact, fotbalistul a mers acasă și a parcat autoturismul avariat în apropierea blocului. Mașina avea parbrizul spart și urme de sânge, în timp ce plăcuța de înmatriculare din față și mai multe componente ale autoturismului rămăseseră la locul accidentului.

Șoferul le-a declarat anchetatorilor că ulterior și-a cumpărat o bere și o substanță psihoactivă, pe care le-a consumat în apropierea stadionului de rugby. După aceea, ar fi cumpărat și trei sticle de vodcă. Mama și sora lui au declarat că acesta a consumat alcool din două sticle de vodcă în timp ce le povestea cele întâmplate. Cele două ar fi încercat, fără succes, să îl împiedice să mai bea.

Probele biologice i-au fost recoltate la orele 05:38 și 06:38. Prima analiză a indicat o alcoolemie de 3,82 g/l, iar cea de-a doua, de 3,87 g/l. În sânge au fost descoperite MDMA, metamfetamină și 2-MMC/4-MMC, iar în urină au fost identificate și alte substanțe sau metaboliți. Rezultatele nu au demonstrat însă că bărbatul consumase alcool sau droguri înainte de producerea accidentului.

Prima instanță a apreciat că această conduită a creat „un risc major de eludare a răspunderii penale”

Instanța a reținut că tocmai consumul intervenit după impact a făcut imposibilă stabilirea situației reale din momentul în care se afla la volan.

„Simplul fapt al consumului de alcool și de substanțe psihoactive ulterior accidentului împiedică aflarea adevărului, făcând imposibilă stabilirea alcoolemiei reale de la momentul producerii accidentului.”

Prima instanță a apreciat că această conduită a creat „un risc major de eludare a răspunderii penale”, pentru că anchetatorii nu au mai putut stabili cu certitudine ce substanțe fuseseră consumate înainte și ce substanțe au fost ingerate după accident. Din acest motiv, informația apărută inițial potrivit căreia șoferul ar fi fost sub influența alcoolului și drogurilor în momentul accidentului nu este confirmată de condamnarea definitivă. Instanța a sancționat consumul produs după accident.

Fotbalistul a spus că a intrat în panică după accident

Fotbalistul Florin Alexandru M. a declarat că s-a speriat după ce a văzut victima, sângele și cioburile ajunse pe hainele sale. El a recunoscut însă că era conștient de consecințele faptului că a părăsit locul accidentului.

„Tot timpul după accidentul rutier a conștientizat consecințele acțiunii de a pleca de la fața locului, dar atunci, pe moment, nu a avut curajul să rămână”, se arată în declarația reprodusă de instanță.

După ce a consumat alcool și substanțe psihoactive, tânărul și-a pregătit un bagaj și a plecat împreună cu mama și sora sa către sediul IPJ Constanța. El ar fi insistat să meargă pe jos, iar mama sa a apelat numărul 112 după ce au ajuns în fața Poliției.

Bărbatul a fost reținut și apoi arestat preventiv între 11 și 29 august 2025. Ulterior, măsura a fost înlocuită cu controlul judiciar.

Procurorii au cerut pedepse mai mari, dar apelul a fost respins

Judecătoria Constanța îl condamnase inițial la un an și șase luni pentru părăsirea locului accidentului și la un an pentru consumul de alcool sau substanțe psihoactive după accident. Prin aplicarea sporului de patru luni prevăzut pentru concursul de infracțiuni, pedeapsa rezultantă a ajuns la un an și zece luni de închisoare. Parchetul a atacat sentința și a cerut majorarea pedepselor, susținând că sancțiunile nu reflectau suficient gravitatea faptelor. Curtea de Apel Constanța a respins însă apelul și a considerat pedepsele „corect dozate”.

„Curtea constată că faptele comise de inculpat prezintă un grad mediu de pericol”, arată judecătorii.

Instanța a ținut cont de mai multe elemente: fotbalistul și-a recunoscut faptele, a cerut să fie judecat prin procedura simplificată, a colaborat cu anchetatorii, avea un loc de muncă și nu avea antecedente penale. Procedura simplificată, aplicată după recunoașterea integrală a faptelor, a dus la reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă. Pentru părăsirea locului accidentului, limitele au fost reduse de la 2–7 ani la un an și patru luni–patru ani și opt luni. În cazul consumului de alcool sau substanțe psihoactive după accident, intervalul a fost redus de la 1–5 ani la opt luni–trei ani și patru luni.

„Raportat la împrejurările cauzei, dar și la conduita procesuală a inculpatului, care a recunoscut fapta, a înțeles să colaboreze cu organele de cercetare penală, Curtea apreciază că nu se justifică condamnarea acestuia la pedeapsa închisorii într-un cuantum majorat.”

Magistrații au invocat și faptul că trecuse aproximativ un an de la producerea accidentului fără ca bărbatul să mai comită o infracțiune.

„Conținutul concret al activității infracționale indică o gravitate medie a faptelor, nefiind justificată stabilirea unui regim sancționator mai aspru.”

Ce obligații are fotbalistul după condamnarea cu suspendare

Fotbalistul Florin Alexandru M. nu va ajunge în penitenciar dacă respectă obligațiile impuse pe durata termenului de supraveghere de trei ani. El trebuie să se prezinte periodic la Serviciul de Probațiune Constanța și să anunțe eventualele schimbări ale locuinței sau locului de muncă.

De asemenea, trebuie să participe la un program de reintegrare socială și să execute 80 de zile de muncă neremunerată în folosul comunității. Munca va fi prestată fie la Primăria Constanța, fie la Arhiepiscopia Constanța.

Instanța i-a interzis timp de trei ani să conducă orice categorie de vehicule. Hotărârea urmează să fie comunicată Poliției pentru anularea permisului de conducere. Odată cu pronunțarea deciziei definitive, măsura controlului judiciar a încetat.

În situația în care nu respectă obligațiile stabilite în termenul de supraveghere sau săvârșește o nouă infracțiune, suspendarea poate fi revocată, iar pedeapsa de un an și zece luni poate fi executată în penitenciar.

De ce nu i se aplică „Legea Anastasia”

Dosarul nu intră sub incidența așa-numitei „Legi Anastasia”, care nu permite suspendarea executării pedepsei în cazul uciderii din culpă comise de un șofer fără permis sau aflat sub influența alcoolului ori a substanțelor psihoactive.

În acest caz, cercetările pentru ucidere din culpă au fost clasate. Șoferul nu a fost condamnat nici pentru conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe, faptă reglementată de articolul 336 din Codul penal.

Condamnarea pentru consumul ulterior producerii accidentului a fost dispusă în baza articolului 336¹. Cele două infracțiuni au denumiri apropiate, însă conținutul lor juridic este diferit.

În forma actuală, „Legea Anastasia” nu include articolul 336¹ între infracțiunile pentru care suspendarea executării pedepsei este interzisă. Astfel, după clasarea acuzației de ucidere din culpă, instanța a putut aplica regulile generale care permit suspendarea executării pedepsei.