Farsele cu fantome de pe TikTok au ajuns în atenția Poliției. Ce riscă părinții care își sperie copiii pentru vizualizări

Farsele cu fantome de pe TikTok au ajuns în atenția Poliției. Ce riscă părinții care își sperie copiii pentru vizualizărimeta interzice TikTok / sursa foto: arhiva EvZ

Un trend viral de pe TikTok, denumit „Ghost Prank”, a determinat Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne să transmită avertismente privind siguranța emoțională a copiilor. Provocarea presupune folosirea unor filtre digitale care creează apariția unei fantome în spatele copilului, în timp ce părinții îi filmează reacțiile de teamă și publică imaginile pe rețelele sociale.

Fenomenul, devenit popular în perioada dinaintea Halloweenului, a atras atenția autorităților și a psihologilor după ce mai multe videoclipuri cu minori speriați, plângând sau încercând să fugă din încăpere au circulat online. Poliția avertizează că astfel de practici nu reprezintă simple glume și pot afecta echilibrul emoțional al celor mici.

Cum funcționează provocarea „Ghost Prank” de pe TikTok

Farsa presupune utilizarea unui efect vizual care adaugă o fantomă în imagine, de regulă în spatele copilului. În unele videoclipuri, părinții pregătesc o cameră întunecată, sting luminile și le arată celor mici înregistrarea modificată digital.

Copiii nu știu că apariția este rezultatul unui filtru și pot interpreta imaginea drept o amenințare reală. Reacțiile lor sunt filmate, iar imaginile ajung ulterior pe TikTok, unde sunt distribuite pentru vizualizări și aprecieri.

În anumite cazuri, adulții continuă să filmeze chiar dacă minorii plâng, țipă sau le cer să oprească experiența. Unele înregistrări arată copii care încearcă să părăsească încăperea, fără să înțeleagă ce se întâmplă.

Potrivit relatărilor publicate de presa românească, trendul a circulat inițial în străinătate, înainte de a deveni vizibil și în România.

Poliția Română: Nu e o farsă, este abuz emoțional

La 27 octombrie 2026, Poliția Română a publicat un avertisment referitor la această provocare, solicitând părinților să nu transforme reacțiile de teamă ale copiilor în conținut destinat divertismentului online.

Mesajul instituției atrage atenția asupra diferenței dintre percepția adultului și experiența copilului: ceea ce pentru un părinte poate părea o glumă, pentru un copil mic poate reprezenta o situație autentică de pericol.

„Dacă cel care filmează râde, iar cel care plânge de groază este un copil, nu e o farsă, este abuz emoțional”, au transmis reprezentanții Poliției Române.

Instituția a subliniat că responsabilitatea adulților este să le ofere minorilor protecție și siguranță, nu să îi expună intenționat unor experiențe înfricoșătoare pentru câteva vizualizări.

Ministerul Afacerilor Interne a transmis, la rândul său, un mesaj public în care a avertizat că imaginile cu fantome sunt trucate, însă spaima copiilor este reală.

Ce efecte poate avea asupra copiilor sperietura provocată intenționat

Psihologii atrag atenția că astfel de experiențe pot avea consecințe care depășesc momentul filmării. La vârste mici, copiii nu au întotdeauna capacitatea de a distinge între o imagine modificată digital și o amenințare reală.

Teama intensă provocată de apariția neașteptată a unei fantome poate favoriza apariția unor reacții precum:

  • tulburări de somn și insomnii;
  • coșmaruri recurente;
  • frica de întuneric sau de anumite zgomote;
  • reacții de anxietate și atacuri de panică;
  • pierderea încrederii în părinți.

Psihoterapeutul Elena Ungureanu a explicat, că a întâlnit inclusiv un copil care începea să plângă și să țipe atunci când auzea interfonul locuinței, după o experiență de acest tip.

Horror

Horror. Sursa foto iStock

Specialiștii explică faptul că relația de siguranță dintre copil și părinte poate fi afectată atunci când adultul care ar trebui să îl protejeze devine chiar sursa fricii.

Pot părinții să răspundă penal pentru astfel de filmări?

Avertismentul autorităților nu se limitează la efectele psihologice. În anumite circumstanțe, adulții care își expun copiii unor situații care le pun în pericol dezvoltarea fizică sau psihică pot răspunde inclusiv penal.

Un exemplu amintit în reportajul Știrilor ProTV este cazul unei mame din București, cercetată în anul precedent pentru rele tratamente aplicate minorului, după ce și-a filmat copilul în vârstă de un an într-o cadă cu zăpadă, în timp ce acesta plângea.

Încadrarea juridică depinde de circumstanțele fiecărui caz și de probele administrate. Prin urmare, simpla participare la un trend online nu atrage automat răspunderea penală, însă comportamentele care pun în pericol dezvoltarea minorului pot intra sub incidența legii.

Autoritățile reamintesc că interesul superior al copilului trebuie să prevaleze în fața dorinței adulților de a obține popularitate pe rețelele sociale.

Videoclipurile virale de pe TikTok nu trebuie să fie mai importante decât siguranța copiilor

Provocarea „Ghost Prank” readuce în atenție responsabilitatea părinților în ceea ce privește distribuirea imaginilor cu minorii pe internet. Reacțiile de teamă ale copiilor nu ar trebui transformate în material de divertisment, mai ales atunci când aceștia nu înțeleg că imaginile sunt trucate.

Mesajul Poliției Române este clar: nicio provocare virală și niciun număr de vizualizări nu justifică expunerea copiilor unor experiențe care le pot afecta echilibrul emoțional.