De ce ne plac sperieturile de Halloween. Beneficii importante ale fricii, identificate de cercetători
- Iulia Moise
- 31 octombrie 2026, 23:58
Horror. Sursa foto: Pixabay
Filmele horror, casele bântuite și experiențele înfricoșătoare de Halloween ar putea avea efecte benefice asupra psihicului, potrivit Daily Express. Cercetătorii care studiază frica recreativă susțin că expunerea voluntară la situații înspăimântătoare, dar relativ sigure, îi poate ajuta pe oameni să se pregătească pentru provocările reale și să își controleze mai bine emoțiile intense.
Armin Stefanović, cercetător la Recreational Fear Lab din cadrul Universității Aarhus din Danemarca, explică faptul că frica trăită în condiții controlate nu este doar o reacție neplăcută.
Atunci când experiența nu devine copleșitoare, aceasta poate reprezenta o formă de exercițiu emoțional. Subiectul este relevant mai ales în perioada Halloweenului, când milioane de oameni aleg să urmărească filme de groază sau să viziteze atracții tematice.
Frica poate ajuta la pregătirea pentru situații dificile
Primul beneficiu potențial identificat de cercetători este dezvoltarea unor mecanisme de adaptare la situații stresante. Atunci când o persoană urmărește un film horror sau intră într-o casă bântuită, aceasta se confruntă voluntar cu stimuli care provoacă teamă, însă știe că pericolul este fictiv sau controlat.
În astfel de împrejurări, creierul și organismul reacționează la senzațiile de amenințare, chiar dacă persoana știe că nu se află într-un pericol real. Experiența poate deveni o ocazie de a exersa reacțiile emoționale și de a învăța cum să gestioneze tensiunea.
Cercetătorii de la Recreational Fear Lab, Universitatea Aarhus, investighează inclusiv posibilitatea ca experiențele de frică recreativă să contribuie la dezvoltarea rezilienței psihologice și să ofere un anumit grad de protecție împotriva anxietății. Acestea sunt însă direcții de cercetare, nu beneficii demonstrate definitiv pentru toate persoanele.
Experiențele înfricoșătoare pot îmbunătăți reglarea emoțiilor
Al doilea beneficiu este legat de capacitatea de a gestiona emoțiile intense. Frica recreativă le oferă oamenilor posibilitatea de a experimenta reacții puternice într-un mediu în care pot controla, într-o anumită măsură, intensitatea experienței.
De exemplu, cineva care urmărește un film horror poate reduce volumul, poate aprinde lumina sau poate întrerupe vizionarea dacă tensiunea devine prea mare. Într-o atracție tematică, participanții aleg voluntar să intre într-un spațiu înfricoșător, cunoscând caracterul organizat al experienței.
Potrivit lui Armin Stefanović, aceste activități pot funcționa ca un exercițiu pentru gestionarea emoțiilor puternice. Capacitatea de a recunoaște frica și de a găsi modalități de a o controla poate fi utilă și în situații cotidiene stresante.
Cercetătorul consideră că acest aspect merită atenție inclusiv în cazul copiilor și adolescenților. Deși protejarea lor de pericolele reale rămâne esențială, provocările moderate și jocurile care presupun asumarea unor riscuri controlate pot avea un rol în dezvoltarea lor.
De ce nu orice sperietură este benefică
Specialiștii atrag atenția că efectele pozitive depind de intensitatea fricii și de felul în care fiecare persoană reacționează la aceasta. Cercetările arată că există un așa-numit „sweet spot of fear”, adică un nivel optim la care teama și plăcerea se întâlnesc.
Dacă experiența este prea puțin înfricoșătoare, aceasta poate deveni plictisitoare. Dacă depășește însă limita pe care persoana o poate gestiona, frica poate deveni copleșitoare și nu mai produce aceeași plăcere.
Această relație a fost analizată într-un studiu publicat în 2020 în revista științifică Psychological Science. Cercetătorii au monitorizat 110 persoane cu vârste între 12 și 57 de ani, în timpul unei vizite la o casă bântuită din Danemarca.

Halloween. Sursa foto: Freepik.com
Participanții au purtat dispozitive pentru măsurarea ritmului cardiac, iar reacțiile lor au fost analizate în momentele cele mai înfricoșătoare ale experienței.
Rezultatele au arătat că relația dintre frică și plăcere are forma unui U inversat: satisfacția crește odată cu intensitatea fricii, până la un anumit punct, după care începe să scadă. Cu alte cuvinte, cea mai plăcută experiență nu este neapărat cea mai înspăimântătoare.
Ce se întâmplă în organism atunci când ne este frică
Frica și entuziasmul pot produce reacții fizice asemănătoare. Accelerarea ritmului cardiac, transpirația și respirația mai rapidă pot apărea în ambele situații.
Diferența ține, în parte, de modul în care creierul interpretează aceste reacții în funcție de context. O inimă care bate puternic înaintea unei întâlniri importante poate fi asociată cu emoția și nerăbdarea, în timp ce aceeași reacție, într-un loc întunecat și necunoscut, poate fi percepută drept teamă.
Cercetările asupra fricii recreative au analizat inclusiv posibile efecte asupra organismului. Un studiu publicat în 2025 în revista Brain, Behavior, and Immunity, realizat pe 113 participanți care au vizitat o atracție horror din Danemarca, a urmărit modificările unor markeri inflamatori și ale celulelor imunitare.
Cercetătorii au observat anumite modificări ale parametrilor analizați, însă proporția participanților cu inflamație de grad scăzut nu s-a modificat semnificativ între momentul inițial și evaluarea realizată după trei zile. Autorii consideră că sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege efectele fiziologice ale fricii recreative.
Halloween, un prilej de a experimenta frica în siguranță
Interesul pentru experiențele înfricoșătoare este vizibil și în industria divertismentului. Potrivit estimărilor Asociației Britanice a Atracțiilor de Halloween și a Caselor Bântuite (Halloween & Scare Attraction Association), atracțiile horror din Marea Britanie înregistrează peste 500.000 de vizite în fiecare lună octombrie.
Pentru cercetătorii de la Aarhus University, aceste experiențe reprezintă mai mult decât o formă de divertisment sezonier. Ele oferă un cadru în care pot fi studiate reacțiile umane la frică, relația dintre teamă și plăcere și mecanismele prin care oamenii își reglează emoțiile.