Premierul Ludovic Orban a precizat că asumarea răspunderii va avea loc doar în situația în care Parlamentul va respinge proiectul legislativ, inițiat de PNL, privind abrogarea recursului compensatoriu.   Orban a precizat că abrogarea va rezolva problema doar pe viitor și că vor mai exista beneficiari ai acestui act normativ, infractorii care se află astăzi în detenţie, cei aflați în curs de judecare și cei care au comis infracțiuni pentru care ar putea fi condamnaţi până la momentul abrogării.

Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a decis introducerea pe ordinea de zi a şedinţei de plen a mai multor proiecte, printre care cel referitor la abrogarea recursului compensatoriu. Potrivit programului de lucru, următoarea şedinţă de plen va avea loc miercuri, dată până la care sunt așteptate rapoartele comisiilor de specialitate.

Ludovic Orban, PNL
Ludovic Orban, PNL

În același context, premierul a precizat că ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, va purta discuţii cu reprezentanţii CEDO pe tema recursului compensatoriu. Potrivit afirmațiilor sale, ministrul va prezenta propunerile și soluțiile Guvernului liberal menite să rezolve problema suprapopulării penitenciarelor. Informația a fost confirmată de ministrul Predoiu care a precizat că se va deplasa în curând la CEDO, pentru a-i explica președintelui instituției situaţia din România legat de creşterea infracţionalităţii și pentru a prezenta planurile pentru îmbunătăţirea condiţiilor din penitenciare.

Avocatul Poporului, Renate Weber, a refuzat să comenteze informațiile vehiculate în spațiul public referitoare la impactul pe care îl va avea, asupra condamnaților, abrogarea sau menținerea recursului compensatoriu, precizând că instituția pe care o conduce pregătește propriul raport pe tema situației din penitenciare.

Liderul Federației Sindicatelor din Penitenciare este de părere că abrogarea Legii recursului compensatoriu nu va schimba mare lucru în ceea ce privește situația din penitenciare și nu va duce la o creștere  spectaculoasă a numărului celor închiși.

O lege care a produs efecte contrare celor așteptate

Legea 169/2017, așa zisă a recursului compensatoriu, a fost adoptată pentru a rezolva problema suprapopulării penitenciarelor în vederea evitării altor condamnări la CEDO. Pentru deținuții nevoiți să-și execute pedepsele în condiții necorespunzătoare – într-un spațiu de detenție mai mic de 4 m.p – a fost stabilită ca măsură compensatorie  adăugarea la fiecare 30 de zile executate efectiv a unui plus de 6 zile, considerându-se executate 36 de zile. Astfel, la fiecare an executat efectiv, se adaugă încă două luni și 12 zile.

Problema recursului compensatoriu a fost că a permis reducerea pedepselor și eliberarea înainte de termen pentru condamnații pentru fapte grave și foarte grave. Eliberarea unor infractori care, ulterior, au recidivat, a încurajat fenomenul infracţional şi a indus ideea că se poate scăpa relativ uşor după comiterea unor infracţiuni.

„Afacerile judiciare” îi ajută pe deținuți să obțină reducerea pedepselor

Ca să beneficieze de compensările prevăzute de Legea 169/2017, mulți deținuți recurg la tot felul de tertipuri astfel încât să ajungă în închisori cu condiții improprii de detenție. Sorin Dumitrașcu spune că cea mai întâlnită practică este cea a așa ziselor „afaceri judiciare” între deținuți.

„Cei mai mulți recurg la ceea ce noi numim «afaceri judiciare». În funcție de închisoarile în care vor să fie mutați, deschid câte un proces la instanțele locale și, pe perioada judecării, sunt transferați acolo. De exemplu, dacă deținutul dorește să se transfere la Arad, va deschide o acțiune la judecătoria din zonă. Timp de câțiva ani, cât durează procesul va fi cazat la penitenciarul de acolo pentru că este mai ieftin decât să-l transporți la fiecare termen”, a precizat liderul de sindicat.

Penitenciarele sunt ocupate în proporție de 110%

Potrivit statisticilor de pe site-ul Administrației Penitenciarelor, până pe 26 noiembrie, nivelul de populare a spațiilor de detenție a fost de aproximativ 110%. Astfel, în pușcăriile din România, pe 18.237 de locuri de detenție, sunt închiși un număr de 20.445 de condamnați.

Chiar dacă unele penitenciare nu au atins gradul maxim de ocupare, deținuții nu pot fi transferați pur și simplu. Potrivit liderului Federației Sindicatelor din Penitenciare, mutarea unui deținut dintr-o închisoare în alta ar rezolva situația doar într-o mică măsură, pentru că procedura nu este simplă.

„Sunt mai multe criterii de care se ține cont atunci când deținuții sunt mutați într-un alt penitenciar. Trebuie avute în vedere faptele pe care le-au comis, distanța față de domiciliu, categoria penitenciarului în care va fi dus etc. Nu pot fi transferați adolescenții în locurile de detenție pentru adulți, femeile în cele pentru bărbați sau invers, criminalii nu pot fi puși alături de hoții de buzunare și așa mai departe. Pe de altă parte, conform legii, condamnații trebuie închiși în apropierea domiciliului, pentru a da posibilitatea familiilor să-i viziteze”, a declarat Sorin Dumitrașcu.

Peste 8.000 de locuri noi de detenție până în 2024

La începutul anului 2018, Guvernul României și-a asumat un plan pe șapte ani (2018 – 2024), la finalul căruia ar trebui înființate 8.095 locuri noi de detenţie şi modernizate alte 1.351, ceea ce ar fi trebui să rezolve problema suprapopulării din penitenciare.

Înființarea  unori locuri noi de detenție presupune construirea a două penitenciare – Berceni şi Unguriu – 1.900 locuri, amenajarea altora în spațiile excedentare (magazii, ateliere dezafectate, birouri etc.) și construcția unor pavilioane în cadrul actualelor închisori.

Conform planului, până la finalul acestui an ar trebui să fie date în funcțiune 816 locuri de detenție

Te-ar putea interesa și: