Social
Fake news agresiv desfășurat în România, de o rețea complexă de site-uri care se folosesc de Facebook
Sursa foto: Ziarul Național
Din cuprinsul articolului
O rețea de site-uri și pagini de Facebook cu o audiență cumulată de peste 4 milioane de urmăritori distribuie masiv conținut panicard despre războiul dintre Iran și Israel, dar și mesaje care reproduc teme de propagandă folosite frecvent de Kremlin împotriva Ucrainei.
În analiza publicată de G4media, se observă un mecanism bazat pe titluri alarmiste, articole aproape identice, site-uri anonime și o producție continuă de postări menite să inunde spațiul online românesc.
Paginile identificate se recomandă drept surse de informații „cu și despre România”, însă folosesc aceleași câteva site-uri aproape identice vizual pentru a răspândi știri false, manipulări și titluri construite să provoace panică.
Au fost identificate cel puțin șase pagini importante implicate în acest mecanism: Eduard, cu aproximativ 1,3 milioane de urmăritori, Obiectiv Substantial, cu 1,2 milioane, In Familie, cu 1,4 milioane, România Tradițională, cu 152.000, România în cuvinte, cu 102.000, și Cristian Bărbuț, cu 94.000 de urmăritori. Per total, rețeaua depășește pragul de 4 milioane de urmăritori pe Facebook.
Miza acestei rețele nu pare să fie doar obținerea de clickuri, ci și menținerea unui flux aproape neîntrerupt de conținut care amestecă frica, senzaționalul și neîncrederea publică.
De la izbucnirea războiului din Iran, paginile au publicat masiv postări care sugerează atacuri devastatoare, amenințări directe pentru România și scenarii de escaladare regională, chiar și atunci când faptele reale nu aveau nicio legătură cu teritoriul românesc.
Fake News. Sursa foto: facebook / Ministerul Mediului - România
Titlul despre „rachete în Arad” a fost exemplul care a arătat cum funcționează mecanismul de panică
Unul dintre cele mai clare exemple documentate în analiză a apărut la finalul lunii martie, când mai multe dintre aceste pagini au început să distribuie aceeași postare reciclată, cu titlul „ALERTĂ! Iranul a atacat cu RACHETE în Arad și…”. Postarea era însoțită de imaginea unei clădiri grav avariate și a unui echipaj de intervenție aflat în zonă, imagine care sugera o situație dramatică și imediată. În realitate, nu era vorba despre municipiul Arad din România, ci despre orașul Arad din sudul Israelului, lovit de atacuri iraniene. Titlul elimina tocmai elementul esențial care ar fi lămurit cititorul și l-ar fi împiedicat să creadă că atacul s-a produs în România.
Această manipulare fusese deja demontată încă din prima zi în care a circulat online. Postarea a apărut inițial pe pagina de Facebook a Kanal D România, iar ulterior mai multe site-uri, inclusiv Pagina de Media, au criticat folosirea acelui titlu panicard. Cu toate acestea, paginile din rețeaua analizată au continuat să o recicleze și să o redistribuie în zilele următoare. Postarea inițială a fost ștearsă de pe pagina Kanal D, însă paginile anonime au continuat să o ruleze ca și cum ar fi fost o știre nouă.
Analiza oferă și un exemplu punctual. Pagina asociată lui Cristian Bărbuț a republicat aceeași informație de cel puțin patru ori până marți, prezentând-o de fiecare dată ca pe o știre de ultimă oră. Din acest detaliu se conturează un tipar clar: nu contează atât originalitatea informației, cât recircularea ei sub aparența unei urgențe permanente.
Fake news. Sursă foto: Facebook
Zeci de postări pe zi și același limbaj emoțional care împinge frica în feed-ul publicului
Fiecare dintre paginile identificate a publicat în ultima lună cel puțin o postare pe oră, aproape zilnic. În multe cazuri, ritmul a fost chiar mai ridicat, de peste 50 de postări într-o singură zi. Acest volum mare nu este întâmplător. El creează impresia unei avalanșe informaționale și menține constant în fața publicului mesaje despre pericol, atacuri și crize.
Tiparul de redactare este aproape identic. Titlurile sunt de cele mai multe ori incomplete, lasă deliberat afară informația esențială și folosesc expresii cu încărcătură emoțională puternică, precum „Știre bombă”, „vești cutremurătoare” sau, mai ales în cazul postărilor despre Iran, formula „ALERTĂ”, scrisă aproape mereu cu majuscule și însoțită de avertismente vagi despre atacuri devastatoare, victorii sau amenințări. G4Media notează că, deși postările nu sunt mereu identice, ele construiesc aceeași imagine generală: un Iran prezentat ca o forță care atacă în toate direcțiile și de care inclusiv România ar trebui să se teamă.
În paralel, aceeași rețea amestecă știrile despre Iran cu avertismente neclare despre intrarea României în război sau despre atacuri asupra teritoriului național. Aceste postări se bazează, potrivit analizei, fie pe interpretări greșite ale unor declarații publice, fie pe informații scoase din context, fie pe fake-uri prezentate într-o ambalare senzaționalistă.
RO-Alert, armata și incidente externe sunt prezentate ca pericole directe pentru România
Un exemplu menționat în analiză privește un mesaj RO-Alert transmis după ce o dronă s-a prăbușit în județul Tulcea, fără victime și fără pagube materiale asupra vreunei clădiri. Pagina Eduard a prezentat acel caz cu titlul „S-a dat alarma în România! Adăpostiți-vă…vezi mai mult”, lângă imaginea unui avion militar. Astfel, un incident real, dar limitat și fără consecințe directe asupra populației, a fost împachetat într-o formă care sugera un pericol militar iminent.
În alt caz, o conferință de presă în care șeful Statului Major vorbea despre capacitatea armatei de a instrui noi soldați a fost prezentată de pagina In Familie cu un titlu care spunea: „ANUNȚUL de la vârful Armatei care îngheață România! Pregătiți-vă pentru… Vezi mai mult”. Din nou, mecanismul este același: o informație reală, dar scoasă din registrul ei normal și transformată în avertisment alarmist.
În cele mai grave cazuri România este introdusă în război chiar din titlu, deși articolul trimis în link se referă la un incident care nu are nicio legătură cu țara noastră.
Un astfel de exemplu este începutul lunii martie, când o dronă iraniană s-a prăbușit în Irak, în apropierea unei baze militare italiene. Potrivit analizei, Cristian Bărbuț a publicat atunci o postare cu titlul: „ATENȚIE, ROMÂNIA! O știre șocantă zguduie liniștea națională: drone misterioase au atacat o bază militară din țară! Ce se ascunde în spatele acestui incident alarmant? Rămâi aproape pentru detalii în exclusivitate!”. Incidentul nu avea nicio legătură cu România, însă titlul împingea publicul exact în acea direcție.
Rețeaua publică și narațiuni despre Ucraina care amintesc de propaganda rusă
Activitatea acestor pagini nu se oprește la subiectul Iranului. O altă temă constantă este Ucraina, tratată printr-o serie de postări false sau manipulatorii care reproduc narațiuni apropiate de mesajele Kremlinului. Printre exemplele menționate se află acuzații nefondate că Ucraina ar fi declarat război Ungariei, insinuări că președintele Volodimir Zelenski ar fi „făcut mișto de români” sau că ar avea „interese ascunse” în legătură cu fondurile europene primite de Kiev. Toate aceste mesaje încearcă să alimenteze ostilitatea și neîncrederea față de Ucraina în rândul publicului român.
Și aici mecanismul este similar cu cel folosit în cazul Iranului. Postările individuale nu obțin neapărat un impact spectaculos. Cele mai multe rămân la câteva zeci de reacții și comentarii. Totuși, ele sunt extrem de numeroase, sunt reciclate la intervale scurte și reușesc să mențină activ un fond de nemulțumire, suspiciune și agresivitate verbală. Aproape fiecare astfel de postare atrage jigniri și acuzații din partea internauților revoltați.
Fake News / sursa foto: dreamstime.com
Site-urile care alimentează paginile sunt anonime, aproape identice și fără date clare despre autori
Un element important al anchetei este felul în care aceste pagini sunt conectate între ele. Deși oferă foarte puține informații despre administratorii lor, ele își iau conținutul din aceleași câteva site-uri anonime, aproape identice atât ca design, cât și ca structură editorială. G4Media descrie cea mai vizibilă legătură între paginile Eduard, In Familie și Obiectiv Substantial, toate trei cu audiențe de peste un milion de urmăritori.
Acestea trimit în principal către substantial.ro, site care se descrie drept o platformă unde cititorul „rămâne mereu informat” cu „cele mai importante noutăți, analize și reportaje”. În realitate, potrivit analizei, site-ul nu oferă informații clare despre cine îl administrează. Sub articole apar nume de autori, însă nu există fotografii, date de contact sau alte elemente prin care existența lor să poată fi verificată. Inclusiv pagina de contact este goală.
În plus, paginile In Familie și Obiectiv Substantial trimit și către alte trei site-uri: vedete.monden.ro, monden.din.popor.ro și evenimente.substantial.ro. Toate au aceeași identitate vizuală, cu același tip de fundal, aceleași fonturi, aceeași așezare în pagină și descrieri similare în secțiunea „Despre noi”. În cazul site-urilor evenimente.substantial.ro și vedete.monden.ro, chiar și descrierea este identică.
O a doua legătură este cea dintre paginile România în cuvinte și România Tradițională, care își preiau conținutul de pe același site, cespunastrele.online. Site-ul a publicat mii de articole din ianuarie 2025 până în prezent, dar nu oferă autori identificați și nici date de contact publice.
Deși identitatea vizuală diferă parțial față de alte site-uri din rețea, conținutul este, în multe cazuri, similar sau chiar identic. Se dă exemplul articolului cu titlul „Alertă extremă, marți seară, în județul Tulcea. Drone rusești, la granița cu România”, apărut atât pe cespunastrele.online, cât și pe evenimente.substantial.ro, la un interval de o zi, deși incidentul avusese loc cu aproape două săptămâni înainte.
Audiențe uriașe, reacții puține și o strategie bazată pe inundarea spațiului online
Un alt detaliu important al analizei ține de raportul dintre numărul uriaș de urmăritori și impactul relativ modest al postărilor individuale. În ciuda faptului că unele pagini au sute de mii sau chiar peste un milion de urmăritori, cele mai multe postări abia trec de câteva reacții și comentarii. Cu toate acestea, fluxul nu se oprește. Dimpotrivă, paginile continuă să producă masiv conținut, uneori zeci de postări în aceeași zi. Scopul pare să fie mai degrabă inundarea spațiului online decât obținerea unei performanțe deosebite pentru fiecare postare în parte.
Acest tip de mecanism devine relevant tocmai prin volum. Chiar dacă o postare nu explodează viral, repetarea aceluiași mesaj sub forme ușor diferite, pe mai multe pagini, poate crea senzația unui consens sau a unei realități deja confirmate. În același timp, prezența constantă a termenilor precum „alertă”, „atac devastator”, „România în pericol” sau „știre bombă” ține publicul într-o stare de neliniște și vulnerabilitate emoțională.
