Un grup infracţional organizat care a acționat pe raza județelor Dâmboviţa şi Ilfov, precum şi a municipiului Bucureşti, începând din a doua jumătate a anului 2019, oferea, contra cost şi în mod fraudulos permise de conducere din Congo pentru românii care nu putea să obțină un astfel de permis, în mod legal, în România.

Pentru permise se plătea între 2.000 și 3.000 euro

Procurorii BCCO Ploiești, care au instrumentat dosarul în care au fost implicate aproximativ 100 de persoane, au dovedit că un permis de conducere se putea obține urmărind câțiva pași. Doritorii trebuiau să trimită grupării datele lor personale, o fotografie (tip paşaport sau buletin), un specimen de semnătură, precum și diferite sume de bani, de regulă cuprinse între 2.000 și 3.000 euro (sau echivalent în alte monede).

Sumele ajungeau prin intermediul unor firme de transfer monetar (Western Union și Money Gram) la membrii grupării din Republica Democrată Congo, respectiv la cetățenii congolezi Kamuanya Mbuyi și Mambwana Makani Jeancy. Aceștia primeau permise eliberate de RD Congo, cu care se prezentau la serviciile judeţene ale Direcţiei Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor sau la SPCRPCIV Bucureşti, pentru a fi preschimbate cu permise de conducere româneşti. Astfel, date informatice nereale, care atestau aparenta dobândire licită a unor permise de conducere străine, erau implementate în mod fraudulos în bazele de date ale DRPCÎV, infracțiunea comisă fiind din acest motiv încadrată și în categoria infracțiunilor informatice, potrivit justnews.ro.

Obținerea unui permis de conducere pentru diverse categorii, inclusiv C, D sau E, în acest fel constituia „un pericol actual și concret atât pentru ei înșiși și pasagerii lor, cât și pentru siguranța celorlalți participanți la trafic”, arătau procurorii BCCO Ploiești.

Angajații ambasadei au sprijinit gruparea

Permisele de conducere emise de autoritățile din Congo ajungeau în România prin intermediul DHL. Certificarea permiselor emise de autoritățile congoleze se făcea de către ambasada Republicii Democrate Congo la București, prin intermediul inculpatei XXX (funcționar public al ambasadei), precum și al diplomaților congolezi acreditați la București (ambasador, consul, etc.).

Aceștia din urmă nu au putut fi anchetați ori și trimiși în judecată în acest dosar, întrucât, potrivit Convenției de la Viena, beneficiau, în calitate de diplomați de imunitate faţă de jurisdicţia penală, civilă şi administrativă a statului român.

Cele patru paliere ale grupării care fabrica permise

Grupul infracțional a funcționat pe 4 paliere, membrii săi având încă de la bun început roluri bine definite în cadrul acesteia. Pe primul palier se aflau cei care se ocupau de identificarea și recrutarea persoanelor interesate de un permis de conducere, precum și cei care au sprijinit rețeaua infracțională, fie prin efectuarea unor operațiuni de transmitere a datelor care urmau a fi înscrise în permisul de conducere, fie prin efectuarea unor transferuri monetare a sumelor care urmau a fi oferite funcționarilor din RD Congo pentru eliberarea permiselor de conducere.

Tot de acest palier țineau și persoanele care au facilitat preschimbarea permiselor de conducere străine cu permise de conducere românești prin diverse procedee, cum ar fi stabilirea unor adrese de reședință așa încât preschimbarea să se efectueze pe raza anumitor județe de pe teritoriul României, pentru a se evita acele județe unde fuseseră deja depuse numeroase cereri de preschimbare a unor permise similare.

Al doilea palier era constituit din cetățenii congolezi Kamuanya Mbuyi și Mambwana Makani Jeancy, cu rolul, pe de o parte, de a încasa și preda către capul grupării sumele de bani transferate prin serviciile specializate de transfer care urmau a fi oferite necuvenit funcționarilor din RD Congo pentru eliberarea permiselor de conducere, iar pe de altă parte de a expedia, ulterior eliberării, aceste permise de conducere către România.

Secretara ambasadei infirma și neconformitățile

Pe al treilea palier a activat inculpata XXX, cetățean român, având calitate de funcționară (secretară) la Ambasada Republicii Democrate Congo în România. Ea se ocupa în mod efectiv de întocmirea adeverințelor prin care se certifica autenticitatea permiselor de conducere eliberate de autoritățile acestui stat. Ea avea deplină cunoștință de faptul că posesorii permiselor congoleze nu au fost niciodată în Congo pentru a susține examenele necesare obținerii permisului de conducere și nici nu au solicitat în acest sens vize de la ambasadă pentru a putea intra pe teritoriul statului străin.

Secretara ambasadei RD Congo în România infirma și unele neconformități sesizate de funcționarii români din cadrul Direcției Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor cu ocazia preschimbării permiselor emise de autoritățile din RD Congo, precum diferențe între semnătura persoanei solicitante aplicată pe documentele ce au stat la baza preschimbării permisului de conducere și semnătura aplicată pe permisul de conducere eliberat de autoritățile străine, posibile imperfecțiuni ale permiselor, precum bule de aer, imperfecțiuni ale fotografiilor (care erau invariabil trimise în RD Congo prin aplicația mobilă WhatsApp) sau alte mici defecte, etc.

Pe cel de-al patrulea palier s-a aflat liderul grupării infracționale organizate, care a coordonant în fapt întreaga activitate infracțională și care în prezent, figurează ca persoană urmărită internațional.

Cum au probat procurorii faptele „fabricii de permise”

O parte importantă a probelor a fost obținută prin punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică emise de judecătorul de drepturi și libertăți, constând în interceptarea convorbirilor telefonice, supravegherea video/audio sau prin fotografiere în mediu ambiental a activităților desfășurate de către suspecți/inculpați, precum și interceptarea și percheziționarea trimiterilor poștale.

Procurorii BCCO Ploiești au demonstrat și faptul că o mare parte dintre cetățenii români care au intrat în posesia permiselor de conducere eliberate de autoritățile din Republica Democratică Congo nu au ajuns niciodată pe teritoriul acestui stat deoarece nu dețineau pașaport ori pașapoartele nu se mai aflau în termenele de valabilitate ori nu avea viză. Accesul în RD Congo se face pe bază de viză de intrare, iar cetățenii români o puteau obține doar prin solicitare la Secția Consulară a Ambasadei Republicii Democrate Congo la București, viza neputându-se obține la frontieră.

În prezent, instanțele au început să pronunțe sentințe definitive în aceste dosare.