Exporturile de ovine și caprine ale României rămân sub interdicție. Decizia Bruxelles-ului provoacă îngrijorare în rândul fermierilor
- Iulia Moise
- 18 iunie 2026, 15:27
oi și capre / sursa foto: arhiva EVZ
- Tánczos Barna: Măsura este disproporționată
- De ce invocă Bruxelles-ul menținerea restricțiilor
- România reclamă un tratament diferit față de alte state membre
- Exporturile de ovine, un sector-cheie pentru agricultura românească
- Guvernul cere un plan urgent pentru ridicarea restricțiilor
- Ce urmează pentru fermierii români
Comisia Europeană a decis să prelungească până la 31 decembrie 2026 interdicția privind exportul de ovine și caprine din România către statele din afara Uniunii Europene, după apariția unui focar de pestă a micilor rumegătoare în județul Mureș.
Decizia afectează una dintre cele mai importante ramuri ale zootehniei românești și menține, de asemenea, restricțiile aplicate comerțului cu aceste animale către alte state membre ale Uniunii Europene.
Anunțul a fost făcut joi de vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Tánczos Barna, care a criticat măsura adoptată la nivel european și a susținut că aceasta nu reflectă situația epidemiologică actuală din România.
Tánczos Barna: Măsura este disproporționată
Potrivit vicepremierului, restricțiile impuse de Comisia Europeană depășesc ceea ce ar fi necesar pentru controlul focarului identificat în județul Mureș.
„Comisia Europeană a decis prelungirea până la 31 decembrie 2026 a interdicției privind exporturile de ovine și caprine din România către țările terțe”, a transmis Tánczos Barna.
Oficialul român consideră că măsura afectează întreaga țară, deși boala a fost identificată într-o zonă limitată și se află sub supravegherea autorităților sanitar-veterinare.
„Restricția se aplică întregului teritoriu național, deși focarul este localizat și se află sub control sanitar-veterinar”, a explicat vicepremierul.
Acesta a susținut că există un dezechilibru între amploarea măsurii și riscul real existent în prezent.
„Consider că această decizie este disproporționată în raport cu situația epidemiologică actuală”, a declarat Tánczos Barna.
De ce invocă Bruxelles-ul menținerea restricțiilor
Comisia Europeană și-a justificat decizia prin necesitatea prevenirii răspândirii pestei micilor rumegătoare, o boală virală extrem de contagioasă care afectează în principal ovinele și caprinele.
Executivul european consideră că existența focarului depistat în județul Mureș impune menținerea unor măsuri stricte pentru protejarea efectivelor de animale din celelalte state membre și pentru evitarea exportului bolii către piețele externe.
Pesta micilor rumegătoare nu afectează oamenii, însă poate produce pierderi economice importante în sectorul zootehnic prin mortalitate ridicată și restricții comerciale severe.
România reclamă un tratament diferit față de alte state membre
Autoritățile române susțin că alte state din Uniunea Europeană care s-au confruntat cu situații similare nu au fost supuse unor restricții comerciale atât de extinse.
Tánczos Barna a afirmat că există semne de întrebare privind modul în care este aplicat principiul proporționalității la nivel european.
„Alte state membre care s-au confruntat cu situații similare nu au fost supuse unor restricții de aceeași amploare”, a afirmat oficialul.
Potrivit acestuia, măsurile de protecție trebuie să fie adaptate riscului real și să nu afecteze inutil sectoare economice importante.
„Măsurile de combatere a bolii trebuie să protejeze sănătatea animalelor, fără a afecta inutil competitivitatea fermierilor români”, a subliniat vicepremierul.
Exporturile de ovine, un sector-cheie pentru agricultura românească
Decizia Comisiei Europene intervine într-un moment în care România și-a consolidat poziția pe piața internațională a exporturilor de animale vii.
În ultimii ani, țara a devenit unul dintre cei mai importanți exportatori europeni de ovine, iar cererea provenită din Orientul Mijlociu și Africa de Nord a contribuit semnificativ la dezvoltarea sectorului.
Pentru numeroase comunități rurale, creșterea ovinelor reprezintă principala sursă de venit. Activitatea este deosebit de importantă în zonele de deal și de munte, unde alternativele economice sunt limitate.
Reprezentanții fermierilor avertizează că prelungirea restricțiilor poate conduce la dificultăți financiare pentru exploatații, în special în contextul în care multe contracte de export sunt negociate cu luni înainte de livrare.
Blocarea accesului la piețele externe poate genera acumularea efectivelor în ferme, creșterea costurilor de întreținere și reducerea prețurilor obținute de crescători pe piața internă.
Guvernul cere un plan urgent pentru ridicarea restricțiilor
În acest context, vicepremierul a solicitat intervenția rapidă a autorităților sanitar-veterinare.
„Am solicitat Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor să prezinte de urgență un plan de acțiune”, a anunțat Tánczos Barna.
Potrivit acestuia, documentul trebuie să demonstreze capacitatea României de a controla și eradica focarul existent și să ofere argumente solide pentru reconsiderarea măsurilor impuse de Bruxelles.
„Planul trebuie transmis atât Guvernului României, cât și Comisiei Europene”, a precizat oficialul.
Obiectivul autorităților este limitarea eventualelor restricții la zonele afectate și reluarea exporturilor cât mai rapid.
„Trebuie să demonstrăm că situația este sub control și că restricțiile pot fi aplicate punctual, nu la nivelul întregii țări”, a transmis vicepremierul.
Ce urmează pentru fermierii români
În perioada următoare, autoritățile române vor încerca să convingă Comisia Europeană că măsurile de supraveghere și control implementate sunt suficiente pentru a preveni răspândirea bolii.
De rezultatul acestor discuții depinde reluarea accesului crescătorilor români la unele dintre cele mai importante piețe externe pentru exportul de ovine și caprine.
Până la o eventuală revizuire a deciziei, interdicția rămâne în vigoare până la 31 decembrie 2026, iar sectorul zootehnic românesc va continua să resimtă efectele unei măsuri pe care autoritățile de la București o consideră excesivă în raport cu situația din teren.