Ambalaje. Sursa foto: AI
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Uniunea Europeană introduce, de miercuri, 12 august, primele reguli din noua legislație privind ambalajele. România, alături de celelalte state membre, trebuie să aplice noile cerințe. Prima schimbare îi vizează pe producătorii de cutii pentru pizza, caserole pentru mâncare, hârtii pentru produse de panificație și alte materiale care intră în contact cu alimentele, potrivit Comisiei Europene.
Ambalajele alimentare intră sub controlul UE. Ce se schimbă de miercuri în România
Aceste ambalaje nu mai pot fi introduse pe piață dacă depășesc limitele stabilite pentru PFAS, cunoscute drept „substanțele chimice eterne”.
Reforma va continua în următorii ani și va aduce restricții pentru anumite produse din plastic de unică folosință, reguli privind reutilizarea și reciclarea, limite pentru spațiul gol din colete și sisteme de garanție-returnare pentru anumite recipiente.
Regulamentul european a intrat formal în vigoare în februarie 2025, însă aplicarea sa se face treptat, începând cu 12 august 2026, potrivit Comisiei Europene.
Cutiile de pizza și caserolele pentru mâncare, vizate de noile limite
PFAS au fost folosite în numeroase ambalaje alimentare pentru proprietățile lor de rezistență la apă și grăsime. Aceste substanțe pot apărea în cutii de pizza, ambalaje pentru produse de patiserie și panificație, recipiente pentru mâncare comandată, precum și în anumite tipuri de hârtie și carton tratat.
Problema este că multe PFAS se degradează foarte greu în mediul înconjurător și pot ajunge în apă, aer, sol, alimente și organismul uman. Expunerea la anumite substanțe din această categorie a fost asociată de cercetători cu probleme de sănătate, inclusiv unele forme de cancer, afecțiuni renale, tulburări ale sistemului imunitar, complicații în timpul sarcinii și probleme de dezvoltare la copii.
De la 12 august, ambalajele alimentare introduse pe piața UE trebuie să respecte pragurile maxime stabilite pentru PFAS. Produsele care au fost deja puse pe piață înainte de această dată nu trebuie retrase automat.
Producătorii trebuie să poată identifica sursa ambalajelor
Noile reguli aduc și cerințe mai stricte privind trasabilitatea. Producătorii și ceilalți operatori economici trebuie să păstreze informații care să permită identificarea sursei unui ambalaj atunci când apar probleme de siguranță sau de conformitate.
Potrivit Reuters, preluată de RADOR, produsele care nu respectă regulile nu vor fi retrase automat în toate situațiile. Statele membre sunt îndemnate să emită mai întâi avertismente și să ofere companiilor un interval pentru remedierea problemelor, înainte de aplicarea sancțiunilor.
UE limitează ambalajele considerate inutile
Noua legislație vine pe fondul creșterii cantității de deșeuri de ambalaje. În ultimul deceniu, volumul acestora a crescut cu peste 20%, pe fondul dezvoltării comerțului online, al livrărilor de mâncare și al produselor cumpărate pentru consum imediat.
Un european generează anual aproximativ 180 de kilograme de deșeuri de ambalaje, potrivit unui oficial european citat de Reuters. Ambalajele reprezintă aproximativ 40% din plasticul utilizat în Europa.
În 2023, fiecare locuitor al Uniunii Europene a generat, în medie, 35,3 kilograme de deșeuri de ambalaje din plastic provenit din combustibili fosili. Doar 42% din această cantitate a fost reciclată.
UE reduce spațiul gol din colete
O altă măsură vizează ambalajele mult mai mari decât produsele pe care le conțin.
Regulile europene vor limita spațiul gol din cutiile folosite pentru comerțul online, transport și gruparea produselor. Sunt vizate situațiile în care un produs de dimensiuni mici este trimis într-o cutie mult mai mare, iar spațiul rămas este umplut cu hârtie, folie cu bule sau alte materiale.
Măsura urmărește reducerea cantității de carton și plastic folosite inutil. În același timp, autoritățile europene vor să reducă spațiul ocupat de colete în timpul transportului.
Unele ambalaje din plastic de unică folosință vor fi interzise
Din 2030, anumite tipuri de ambalaje din plastic de unică folosință urmează să fie interzise.
Lista include unele ambalaje pentru fructe și legume proaspete, porții individuale de condimente și sosuri oferite în restaurante, recipiente mici pentru produse de igienă din hoteluri și pungi foarte subțiri din plastic.
Restaurantele și alte localuri care vând mâncare și băuturi la pachet vor trebui să le permită clienților să folosească propriile recipiente, fără taxe suplimentare. Pentru diferite categorii de operatori vor exista termene și excepții specifice.
Sticlele și dozele vor fi colectate prin sisteme de garanție-returnare
Statele membre trebuie să introducă sisteme de garanție-returnare pentru sticlele din plastic și recipientele metalice de unică folosință pentru băuturi, dacă nu ating prin alte metode nivelurile de colectare stabilite de legislația europeană.
România are deja un astfel de sistem, SGR, pentru ambalajele marcate corespunzător. Noile reguli urmăresc extinderea colectării separate și atingerea unei rate de cel puțin 90% pentru recipientele vizate.
Până în 2030, ambalajele introduse pe piața europeană trebuie să poată fi reciclate și într-un mod viabil economic, nu doar să fie declarate reciclabile.
UE urmărește reducerea deșeurilor cu 15% până în 2040
Uniunea Europeană și-a stabilit obiectivul de a reduce cantitatea de deșeuri de ambalaje generată pe cap de locuitor cu 5% până în 2030, cu 10% până în 2035 și cu 15% până în 2040, raportat la nivelul din 2018.
Comisia Europeană pregătește și un sistem armonizat de etichetare. Consumatorii ar urma să găsească aceleași simboluri pe ambalaje și pe recipientele destinate colectării, indiferent de statul membru.
Aplicarea reformei se va face treptat, astfel că nu toate interdicțiile intră în vigoare de astăzi. Prima etapă începe însă pe 12 august 2026 și include noile limite pentru PFAS din ambalajele care intră în contact cu alimentele.
Recomandările noastre
