"Exportul" de mercenari români coordonat de Horațiu Potra, descoperit din întâmplare. Detalii noi despre operațiunea secretă

Horatiu Potra / sursa foto: Facebook

O operațiune comună a serviciilor de informații din structurile de ordine publică și apărare a reușit, în ultimele luni, să destructureze una dintre cele mai periculoase rețele de recrutare a mercenarilor români, coordonată de controversatul om de afaceri și fost combatant Horațiu Potra, scrie Gândul. Cazul a generat un val de anchete interne la Poliție și Armată, după ce s-a descoperit că zeci de cadre active din MAI și MApN se suspendaseră din funcție pentru a participa, contra cost, la misiuni paramilitare în Africa.

De la polițistul ucis în Congo, la o rețea de mercenari transfrontalieră

Afacerea cu mercenari a ieșit la lumină în februarie 2024, după moartea în Republica Democrată Congo a polițistului bucureștean Vasile Badea, luptător în cadrul Serviciului de Acțiuni Speciale (SAS) al Poliției Capitalei. Badea fusese recrutat de Horațiu Potra și trimis să pregătească armata congoleză în conflictul contra rebelilor M23. Moartea sa a declanșat o anchetă internă care a scos la iveală o realitate tulburătoare: polițiști, jandarmi și militari români, unii încă în activitate, erau angajați în operațiuni de mercenariat, pentru salarii de până la 5.000 de euro pe lună.

Potra, prezentat multă vreme drept un „consultant de securitate internațională”, își asumase public cheltuielile de repatriere a trupului lui Badea. În spatele imaginii oficiale se ascundea însă o rețea care funcționa după modelul companiilor private de securitate din zone de conflict, dar cu oameni proveniți din instituțiile statului român.

Mandat de arestare și acțiuni subversive

În martie 2025, procurorii au obținut mandate de arestare preventivă în lipsă pe numele lui Horațiu Potra, al fiului și nepotului acestuia. Acuzațiile: tentativă la acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, nerespectarea regimului materiilor explozive și instigare publică.

Potrivit anchetatorilor, gruparea lui Potra ar fi încercat să se infiltreze în protestele izbucnite după anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, cu scopul de a genera haos și a compromite caracterul pașnic al manifestațiilor.

În locuința lui Potra, anchetatorii au descoperit arme de asalt, peste trei milioane de dolari cash și 24 de kilograme de aur. Acesta s-ar fi refugiat în Emiratele Arabe Unite, iar autoritățile române negociază în prezent extrădarea sa, alături de alți membri ai rețelei.

Operațiune de salvare și intervenția serviciilor

Punctul de cotitură a fost atins în ianuarie 2025, când un grup de aproximativ 300 de mercenari români, majoritatea foști sau actuali angajați ai MAI și MApN, a fost încercuit în Congo de trupele rebele M23. Intervenția forțelor ONU a împiedicat un dezastru, iar grupul a fost evacuat în Rwanda, de unde a fost repatriat cu sprijinul financiar al rețelei lui Potra.

Incidentul a declanșat o reacție rapidă a Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) și a Direcției de Informații a Apărării (DIA). Acestea au început o anchetă amplă privind cadrele active care s-au suspendat temporar din funcții sau care figurau în concedii speciale, dar în realitate participau la operațiuni paramilitare în străinătate.

Anchete interne și rețea destructurată

Surse din structurile de forță au confirmat pentru Gândul că verificările vizează polițiști și jandarmi aflați în concedii pentru creșterea copilului sau în concedii fără plată, dar care figurau în evidențe ca angajați activi. Mai multe cazuri de acest fel au fost identificate atât la MAI, cât și la MApN, inclusiv în rândul celor repatriați din Rwanda, printre care s-ar fi aflat cel puțin șapte cadre active ale Armatei Române.

Controlul declanșat de DGPI a dus la suspendarea concediilor suspecte și la verificarea veniturilor obținute din străinătate. De teamă să nu fie acuzați de activități ilegale, tot mai mulți polițiști și militari au renunțat la ideea de a pleca ca „instructori militari” sub acoperirea unor contracte de securitate privată.

 Serviciile au blocat recrutările

Potrivit unor surse apropiate anchetei, serviciile secrete au interceptat mai multe tentative recente de recrutare, unele vizând foști luptători din trupele speciale sau jandarmi cu experiență în teatrele de operații. Printr-o colaborare între DGPI, DIA și structurile de contrainformații, mesajele și transferurile financiare dintre agenții de recrutare și candidați au fost monitorizate și blocate.

Astfel, Horațiu Potra a fost practic izolat de sursele sale de personal din România, iar rețeaua sa, care funcționa pe modelul unei armate private internaționale, a fost pusă pe butuci. „De teama procurorilor și a anchetelor interne, niciun cadru activ nu mai îndrăznește să-și ia concediu fără plată pentru a pleca la luptă”, a declarat o sursă din structurile de ordine publică.

Cazul Horațiu Potra rămâne, până în prezent, cea mai amplă operațiune de contracarare a mercenarilor români din ultimii 20 de ani.