EVZ Special
Exclusiv. Uniunea Europeană dă testul lui Donald Trump. Ștefan Popescu: „Liderul SUA a demonstrat în acest an de zile că e coerent”
Stefan Popescu. sursa: Facebook
Din cuprinsul articolului
La un an de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, relația transatlantică traversează o perioadă de profunde transformări. Nu este vorba despre o ruptură abruptă între Statele Unite și Uniunea Europeană, ci despre o reașezare strategică, cu efecte structurale asupra arhitecturii de securitate, a relațiilor economice și a raporturilor de putere din interiorul alianței occidentale.
„Este o relație în plină transformare”, explică analistul de politică externă Ștefan Popescu în cadrul unui interviu pentru Evenimentul Zilei. El descrie actuala dinamică drept un „adevărat cutremur”.
Reconfigurare de traseu
În viziunea sa, cu Donald Trump la putere, Washingtonul pune în aplicare reconfigurare amplă a întregului spațiu transatlantic, integrată într-o strategie globală de repoziționare a influenței americane.
Iar schimbare vine pe fondul unei lumi multipolare din ce în ce mai accentuate, lume în care competiția strategică cu China, presiunea Rusiei asupra flancului estic și epuizarea resurselor politice și militare ale SUA impun o redistribuire a responsabilităților.
„Statele Unite ale Americii își reconfigurează ecosistemul mondial de influență strategică, din care face parte în primul rând spațiul european”, subliniază Popescu.
Europa, chemată să plătească
În centrul noii abordări americane se află ideea de responsabilizare a aliaților europeni. Administrația de la Washington cere nu doar creșteri de bugete pentru apărare, ci și asumarea unui rol mai activ în dosarele majore de securitate. În acest context, Ucraina rămâne testul principal, după cum explică Ștefan Popescu.
„Intenția Statelor Unite este ca aliații săi să se înscrie în noul proces de negociere privind Ucraina, de asumarea unor responsabilități suplimentare în materie de apărare”, a specificat analistul. Mesajul este unul familiar din primul mandat Trump, a mai adăugat el, dar de această dată este susținut de o strategie mai coerentă și de o presiune sistematică asupra capitalelor europene.
Miza banilor
În paralel, relația transatlantică este recalibrată și din perspectivă economică. Politicile protecționiste, renegocierea acordurilor comerciale și condiționarea cooperării de interesele industriale americane au redevenit instrumente centrale ale administrației Trump.
„Europa nu mai este tratată automat ca un partener egal, ci ca un actor care trebuie să demonstreze valoare strategică”, a declarat Ștefan Popescu.
Analistul atrage atenția asupra unui element adesea trecut cu vederea în dezbaterea publică europeană și spune că „Donald Trump este coerent, are o viziune și știe unde dorește să ajungă”.
El scoate în evidență faptul că politica externă a actualului președinte american urmează o logică clară, aceea de a reduce costurilor pentru SUA și maximizarea avantajelor strategice într-un context global ostil.
România, absentă într-un moment critic
Ștefan Popescu menționează apoi că, dacă marile capitale europene încearcă să se adapteze noii realități, situația României ridică semne de întrebare serioase. „România observăm că lipsește din dialog”, avertizează analistul. Și asta se întâmplă într-un moment pe care îl consideră decisiv pentru poziționarea regională a țării.
Absența nu este doar una simbolică, ci se reflectă și în documentele strategice americane. „Noua strategie de securitate a SUA, apărută în acest context de reașezare globală, nu mai menționează explicit România”, un semnal interpretat de analiști drept o retrogradare a priorităților la nivel regional.
„Accentul este mutat către spațiul baltic, în timp ce Marea Neagră, deși esențială din punct de vedere geostrategic, pare să piardă din importanță pe agenda Washingtonului”, a mai spus apoi Ștefan Popescu.
Schimbare este cu atât mai problematică cu cât România se află într-o zonă de „periferie strategică”, acolo unde, potrivit analistului, „efectele reconfigurării americane pot fi cele mai dure. Fără un dialog susținut și fără inițiative proprii, riscul este ca Bucureștiul să rămână un simplu beneficiar pasiv al deciziilor luate în alte capitale”, a conchis Ștefan Popescu.
