EXCLUSIV EVZ. Vineri seară, cineva mi-a spus: „A murit Mircea Trofin!” Pentru mulți numele nu înseamnă nimic, dar din anii ’40 până în ’80, Trofin însemna putere, teroare, conspirații la cel mai înalt nivel.

Apoi au urmat numai decădere, alcoolism, boli mortale, scandaluri domestice și acum, când din marea familie au rămas doar o orfană de 7 ani și un tânăr sărac, praful e doar puțin suflat de pe coperta acestui capitol blestemat printr-o știre de fapt divers.

De la Ana Pauker la Nicolae Ceaușescu

Povestea începe cu moartea lui Mircea Trofin? L-am întrebat pe cel care mi-a dat știrea ”Cum a murit?” ”Nu știu – mi-a spus – dar avocații au strâns bani ca să-l scoată de la IML, că fiul lui nu are de unde”. Vineri, 10 februarie, Trofin a fost scos de la morga de ultimul său fiu și dus la crematoriul Cenușa. Cu banii strânși de câțiva avocați, s-a făcut o incinerare rapidă. Dar poate că povestea începe cu mult timp în urmă...

Virgil Trofin a intrat în partid – Partidul Comunist Român, pentru cititorii mai tineri – în 1945. A lucrat alături de Ana Pauker, dar se alătură curând grupului din care făcea parte și Ceaușescu. Avea să contribuie la mazilirea kominterniștilor Teohari Georgescu, Vasile Luca și Ana Pauker. După 1965, îl ajută pe Nicolae Ceaușescu să acceadă pe poziția lui Gheorghe Gheorghiu-Dej. Ajută și la demiterea lui Alexandru Drăghici, simbolul primelor represiuni de după instaurarea comunismului.

Virgil Trofin și Nicolae Ceaușescu, într-unul din ultimele momente de prietenie

După asta, deși avea doar 4 clase, o universitate marxist-leninistă și Facultatea ”Ștefan Gheorghiu”, ajunge pe cele mai înalte poziții în stat și partid.

Asta până în 1981. Era ministrul Minelor, Petrolului și Geologiei. E demis la Plenara CC al PCR din noiembrie 1981. Se spune că era țapul ispășitor pentru criza de energie din țară – la acea oră toate resursele fiind canalizate pe plata datoriilor externe, ultimul proiect megalomanic al lui Ceaușescu – dar alții susțin că Elena Ceaușescu l-a simțit pe Trofin un potențial aspirant la poziția de secretar general al PCR. ”Semnalul” cică fusese dat de faptul că, profitând de o plecare a lui Ceaușescu în străinătate, Trofin a făcut mai multe vizite ”de lucru” în țară și a comandat și un titlu pe prima pagină din Scânteia: ”Vizita de lucru a tovarășului Virgil Trofin în județele Dolj și Olt”.

În 1984, era un simplu director la IAS Mircea Vodă, din Călărași. Pe fondul alcoolismului, al depresiei, e găsit mort, spânzurat. În căderea sa din vârful cel mai de sus al stelei cu cinci colțuri de pe sigla PCR, Virgil Trofin și-a târât toată familia.

Protipendada comunistă

Virgil Trofin a fost căsătorit cu Eugenia. Se pare că ea nu și-a revenit niciodată mental după moartea lui. Dar asta nu avea să fie ultima tragedie din această familie.

Ei au avut doi copii. Pe modelul anilor ”Epocii de Aur”, toți aveau funcții sau poziții importante și petreceri în celebrul anturaj ”al lui Nicu Ceaușescu”. Ana – botezată așa după numele Anei Pauker, pe care Trofin o diviniza când i s-a născut copila – a fost actriță la Odeon. A murit la 50 de ani, doborâtă de cancer.

Fiul, Mircea Trofin, cel ars acum câteva zile pe bani adunați din pomeni, a fost procuror. În 1979 s-a căsătorit cu Melek Amet, pe atunci un fotomodel celebru. De fapt, până la moartea sa, în 2008, Melek a fost mereu în luminile rampei. După mazilirea socrului, când familia Trofin e evacuată din Cartierul Primăverii și se mută într-un apartament de bloc, Melek se desparte de Mircea. Se pare că au păstrat legătura, pentru că, în 2006, când Melek a fost diagnosticată cu cancer, Mircea a ajutat-o cum a putut. Bani avea, primea pensie de magistrat, dar viața sa era un calvar.

Ca un fapt divers, când Nicolae Ceaușescu a fost invitat la nunta fiului lui Virgil Trofin se pare că a spus: „Dintr-o țară cu 20 și ceva de milioane de români tocmai c-o turcoaică te-ai găsit să te însori”.

După despărțirea de Melek, în 1982, Mircea s-a recăsătorit și a avut doi băieți. Unul e mort acum, celălalt e cel care nu și-a permis să-l scoată pe tatăl său de la morgă. Necazurile, însă, au venit de la cel care e acum mort.

Ultimele ghinioane

În 1982, Mircea Trofin este silit să părăsească aparatul de stat, demisionează ca procuror și este admis la Baroul București. Târziu, după Revoluție ajunge judecător la Târgu Mureș. Este exclus, în mod rușinos, din magistratură printr-o decizie a CSM, la 24 septembrie 2008. Comunicatul vremii arată că și-a îndeplinit atribuțiile cu rea-credință și este acuzat de grave neglijențe.

În 2011, redevine avocat al Baroului București, dar între timp viața sa o luase razna.

Fiul său Valentin, mort acum câțiva ani, a fost un alcoolic și dependent de droguri. Mărturiile adunate despre el pot umple o carte. Valentin s-a căsătorit și are un copil, Sharon, născută în toamna lui 2009. Mama copilului e plecată prin străinătate. Nu e ușor să rezumi dosarul violențelor lui Valentin: tatăl băgat în spital după o bătaie cu ranga, pentru că a refuzat să-i mai dea bani de droguri, fetița flămânzită, bătută, ținută pe stradă, pusă să cerșească prin cârciumi. Când fata a ajuns la o familie din Mureș, tatăl violent i-a atacat de multe ori, în încercarea de a-și răpi copilul, ca să stoarcă bani de pe urma lui. Cel puțin așa arată mărturiile strânse în multele anchete sociale făcute.

De câțiva ani, după multe bătăi, Mircea Trofin, ajuns acum la 60 de ani, s-a mutat din Mureș la București, într-un apartament cu chirie, undeva prin Sectorul 4. Și aici Valentin l-a căutat, dar la un moment dat a dispărut. Micuța Sharon, un suflet chinuit peste măsură, a rămas la o familie care o crește ca pe propriul copil de ani buni, înfruntând toate atacurile și crizele tatălui.

De fapt, această femeie din Mureș a sunat marțea trecută la o avocată din București, spunându-i că Mircea Trofin e la morgă și că ultimul său băiat nu are bani pentru formalități.

Vineri a fost incinerat. Rămâne de văzut dacă cenușa a stins și blestemul familiei Trofin, început acum 36 de ani!