Justitie
Exclusiv. Divorț în 2025. De ce durează atât de mult și cum se împart bunurile comune. Explicația avocatului
Divorț. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
În 2024, în România se înregistra un divorț la fiecare 30 de minute, arată datele oficiale ale Institutului Național de Statistică. În astfel de situații, împărțirea bunurilor dobândite în timpul căsătoriei devine adesea un motiv de dispută între foștii parteneri.
Pentru a preveni conflictele, este importantă înțelegerea regimurilor matrimoniale stabilite prin lege: comunitatea legală de bunuri, separația de bunuri și comunitatea convențională.
Aceste regimuri definesc clar modul în care sunt gestionate și împărțite bunurile între soți. În exclusivitate pentru EVZ, avocatul Cristian Drăghici a explicat cum se împart bunurile comune și ce excepții există în acest sens.
Cum se împart bunurile la divorț
Regimul comunității legale de bunuri stabilește că toate bunurile dobândite pe parcursul căsătoriei, indiferent de titularul înregistrat, aparțin în mod egal ambilor soți. În această categorie intră și veniturile din muncă sau pensii, care sunt considerate resurse comune.
Scopul acestui regim este protejarea drepturilor ambelor părți și asigurarea unui acces echitabil la bunuri, prevenind astfel eventualele abuzuri financiare în familie. Cu toate acestea, există excepții. Bunurile dobândite prin moștenire, donație sau cele destinate uzului personal, cum ar fi hainele sau bijuteriile, rămân proprietate individuală.
De asemenea, bunurile necesare desfășurării profesiei unuia dintre soți sau drepturile asupra creațiilor personale nu sunt împărțite între soți. Veniturile generate de aceste bunuri proprii, cum ar fi chiria unei locuințe moștenite, rămân tot bunuri personale.
„Dacă dovedești că un bun provine dintr-o donație sau succesiune, acesta rămâne bun propriu. De exemplu, casa moștenită de la bunica rămâne doar a ta. În ceea ce privește donațiile și cadourile gratuite, mobile sau imobile, acestea sunt considerate bunuri proprii. Bunurile proprii sunt și cele necesare desfășurării profesiei”, ne-a spus avocatul Cristian Drăghici.
Modalități de compensare pentru unul dintre soți
La momentul divorțului, bunurile comune se împart în funcție de contribuția fiecărui soț la dobândirea acestora. Simplul fapt al căsătoriei nu conferă automat dreptul la jumătate din bunuri.
Proces. Sursa foto: Arhiva EVZ
Contribuțiile pot fi financiare, dar și non-financiare, cum ar fi munca în gospodărie sau creșterea copiilor. Legea prevede și modalități de compensare pentru situații în care unul dintre soți a susținut studiile celuilalt sau a contribuit la dezvoltarea unei afaceri familiale, chiar și fără documente oficiale.
„Bunurile proprii se pot dobândi și în timpul căsătoriei, dar numai dacă provin din bani personali, nu din banii comuni. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt, în principiu, comune, însă cota deținută de fiecare soț poate să nu fie egală”, a adăugat avocatul.
Divorț în 2025. Cât durează un partaj
Contrar miturilor populare, căsătoria în România nu este un mijloc de a dobândi rapid proprietăți sau averi. Este un contract bazat pe respect și echitate financiară între soți. De exemplu, chiar dacă un bun este proprietate personală, locuința familiei nu poate fi vândută unilateral de unul dintre soți fără acordul celuilalt.
„Ce primești cu titlu de moștenire este doar al tău. Bunurile dobândite în timpul căsătoriei sunt considerate comune, cu excepția cazurilor în care se poate dovedi contribuția separată. Cotele nu sunt întotdeauna egale, ci se stabilesc în momentul împărțirii bunurilor, în funcție de situație și de valoarea acestora”, a mai spus el.
Astfel, în cazul unui divorț, o bună înțelegere a regimurilor matrimoniale și a diferențelor între bunurile comune și cele proprii este esențială pentru o împărțire echitabilă. Potrivit avocatului, partajul se poate întinde pe mai mulți ani.
„Depinde și de numărul și valoarea bunurilor ce trebuie împărțite. De exemplu, un proces de partaj la Făgăraș ajunge să aibă maximum patru termene pe an. Un partaj în care părțile sunt încăpățânate poate dura doi, trei sau chiar patru ani”, susține Cristian Drăghici.
Sistemul judiciar, tot mai încărcat
Avocatul atrage atenția că sistemul judiciar este suprasolicitat, iar situația s-a înrăutățit după introducerea pensiei anticipate după 25 de ani de activitate. În acest context, dosarele rămase nesoluționate trebuie preluate de alți judecători care, pentru a continua procesul, sunt nevoiți să reia de la zero analiza fiecărui caz, ceea ce prelungește și mai mult durata soluționării.
Această aglomerare a condus la blocaje majore, iar termenele în instanță întârzie considerabil.
„În prezent, sistemul judiciar este foarte încărcat, aproape blocat. Problemele s-au agravat după introducerea pensiei după 25 de ani de activitate profesională. În aceste condiții, când se începe un dosar, dacă acesta nu este soluționat, persoana care preia cazul trebuie să reia totul de la început, ceea ce necesită timp pentru familiarizare. Această aglomerare a dus la blocarea sistemului, iar soluționarea cauzelor durează mult”, a încheiat avocatul Cristian Drăghici.
