Ursula von der Leyen. Sursa foto: Captură video Youtube
Din cuprinsul articolului
Parlamentul European a adoptat marți, 10 februarie, două reforme semnificative care înăspresc politica Uniunii Europene în domeniul migrației și azilului, potrivit European Conservative.
Votul marchează o convergență rară între forțele de centru-dreapta, conservatoare și de dreapta, iar noile măsuri vizează accelerarea procedurilor de respingere a cererilor de azil și facilitarea returnării solicitanților respinși.
Decizia vine într-un context în care, potrivit datelor europene, aproape un milion de persoane au depus cereri de azil în UE anul trecut, dintre care aproximativ 440.000 au primit protecție.
Listă comună la nivelul UE cu „țări sigure”
Elementul central al reformelor îl reprezintă introducerea unei liste comune la nivelul UE a „țărilor sigure de origine”. Pe această listă sunt incluse Kosovo, Bangladesh, Columbia, Egipt, India, Maroc și Tunisia. Cetățenii proveniți din aceste state vor fi supuși unor proceduri accelerate de analiză a cererilor de azil, ceea ce ar putea duce, în numeroase cazuri, la returnări rapide.
Noile reguli permit statelor membre să respingă mai ușor cererile considerate nefondate, reducând durata evaluărilor și simplificând etapele administrative.
Extinderea conceptului de „țară terță sigură”
Legislația consolidează, de asemenea, conceptul de „țară terță sigură”. Conform modificărilor adoptate, solicitanții de azil pot fi transferați către state din afara Uniunii Europene considerate sigure, chiar dacă aceștia nu au tranzitat respectivele țări.
Această abordare a fost deja testată de Italia, care a încercat să dezvolte centre pentru migranți în Albania. Proiectul s-a confruntat însă cu obstacole juridice, iar facilitățile respective au rămas în mare parte neutilizate.
Coaliția politică din spatele votului din UE
Votul din Parlamentul European s-a remarcat prin alianța formată între Partidul Popular European (EPP) și grupuri conservatoare și de dreapta: Patriots for Europe (PfE), Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR) și Europe of Sovereign Nations (ESN).
Alessandro Ciriani, europarlamentar italian din partea ECR, a declarat:
„Pentru prea mult timp, politica UE privind migrația a fost blocată într-o polarizare ideologică ce a împiedicat soluții concrete. Europa optează acum pentru o abordare mai realistă și responsabilă.”
Reprezentanții Patriots for Europe au salutat rezultatul votului, afirmând:
„Obiectivul nostru este clar: protejarea frontierelor și a securității noastre. Patriots for Europe susține o politică de migrație fermă și echitabilă, care respectă voința popoarelor Europei.”
Jordan Bardella. Sursa foto Captură video
Liderul PfE, Jordan Bardella, a scris pe rețelele sociale:
„Acesta este un prim recul aplicat ideilor obsesive privind imigrația ale UE, dar lupta continuă.”
Critici din partea Verzilor și a organizațiilor pentru drepturile omului
Reformele au generat reacții critice din partea eurodeputaților verzi și a activiștilor pentru drepturile omului. Melissa Camara, europarlamentar din grupul Verzilor, a calificat votul drept: „încă un pas în direcția dezumanizării politicii de migrație a Uniunii Europene.”
Tineke Strik, de asemenea eurodeputat verde, a afirmat:
„Adoptarea acestor propuneri reprezintă cea mai recentă dovadă că extrema dreaptă influențează agenda privind migrația a Comisiei conduse de Ursula von der Leyen.”
Pentru a intra în vigoare, măsurile adoptate de Parlamentul European necesită aprobarea formală finală din partea celor 27 de state membre ale Uniunii Europene.
Procedura este considerată, în general, una administrativă, însă discuțiile la nivel național ar putea influența calendarul implementării.
