Într-un interviu acordat EVZ, europarlamentarul PMP Siegfried Mureșan a afirmat că la nivel european, clasa politică din România are o problemă de credibilitate.

Siegfried Mureșan a declarat că fostul președinte Traian Băsescu și-a îndeplinit angajamentele asumate la nivel european, credibilitatea României în Europa a crescut și că se așteaptă ca noul președinte să continue în aceeași notă.

EVZ: Care sunt așteptările de la Klaus Iohannis în această primă vizită externă?

Siegfried Mureșan: Să poziționeze clar și credibil România pe drumul european și să nu lase niciun dubiu privind dorința noastră de continuare a integrării și de îndeplinire a angajamentelor noastre în Europa. România, datorită președintelui Băsescu, a participat la toate deciziile de integrare discutate în ultimul deceniu la nivelul UE și, totodată, și-a îndeplinit angajamentele asumate, ceea ce este un lucru bun pentru că ne-am crescut credibilitatea în Europa. Mă aștept ca noul președinte să facă același lucru.

- Ce agendă are Iohannis în prima sa vizită la Bruxelles?

- Este, desigur, o vizită de curtoazie, de început de mandat, nu are obligații, de vreme ce nu sunt pe agendă teme urgente. Este o oportunitate. Depinde de domnia sa dacă o va folosi doar pentru a se prezenta sau se va și întoarce cu anumite rezultate concrete.

- Cum este perceput Iohannis la nivelul Comisiei Europene?

- Instituțiile europene așteaptă de la domnia sa să fie la același nivel cu ceilalți șefi de stat și de guverne încă de la primul Consiliu European la care va participa. Se vor lua decizii la Consiliul European din februarie, iar România va avea de câștigat doar dacă reprezentantul nostru este bine pregătit.

- Se vorbește despre Klaus Iohannis în Parlamentul European? În ce termeni?

- În PPE, alegerea lui a fost primită cu entuziasm și primește un avans de încredere. Iohannis trebuie să arate că merită această încredere si singura modalitate prin care o poate face este respectându-și angajamentele și acționând în concordanță cu valorile și principiile PPE.

- Cum apreciați decizia pactului pe Apărare de 2% din 2017?

- Este o decizie firească, în linie cu a n ga jamente - le asumate de România la Summitul NATO de anul trecut. Dar este esențial să știm de unde vor proveni banii. Nu aş vrea să văd că iar se taie bani de la investiţii în infrastructură, inovare sau educaţie - care până la urmă sunt motoarele creşterii economice. O altă temere, care sper să nu se adeverească, este că acest pact ar putea să devină un alt document semnat cu mare pompă, dar care rămâne la stadiul de declaraţie politică şi care nu se materializează. Avem exemplul Pactului pentru Educaţie, care prevedea un procent de 6% din PIB pentru învăţământ. Acest procent a fost solicitat chiar de către PSD, care ulterior a neglijat complet acest angajament şi chiar a denunţat pactul.

- Pe lângă discuția cu Juncker, Iohannis va avea întâlniri și cu președintele Consiliului European, Donald Tusk, dar și cu secretarul general al NATO. Cum credeți că va fi primul contact dintre președintele Iohannis și cei trei politicieni europeni?

- La acest moment, există o diferență ca de la cer la pământ între experiența internațională a lui Juncker, Tusk și Stoltenberg, pe de-o parte, și experiența președintelui Iohannis, pe de altă parte. Asta nefiind o critică la adresa președintelui Iohannis, ci doar un fapt. Juncker a fost 19 ani prim-ministru al Luxemburgului, a fost la Maastricht când s-a „născut” euro, este unul dintre oamenii de stat care au influențat cel mai mult mersul Europei în ultimii 20 de ani. Tusk a fost prim-ministrul singurei țări europene care a trecut prin criza economică și financiară fără a avea un singur an de recesiune. Iar Stoltenberg, înainte de a fi numit secretar general al NATO, a avut două mandate consecutive de prim-ministru al Norvegiei.

„Clasa politică din România, problemă de credibilitate”

- Donald Tusk a spus că sprijină aderarea României la Schengen și a declarat, în urmă cu câteva săptămâni, că avem șanse la Consiliul din martie. Ne putem sprijini pe el?

- Donald Tusk a spus că suntem pregătiți din punct de vedere tehnic să aderăm la spațiul Schengen, ceea ce este corect. A spus-o Comisia Europeană în repetate rânduri; îndeplinim criteriile tehnice, dar există o problemă de credibilitate, de încredere în clasa politică din România. În plus, decizia nu trebuie luată de Consiliul European condus de Donald Tusk, ci de Consiliul Justiție și Afaceri Interne, însă acolo statele membre ne blochează. Rămâne în obligația Guvernului României să convingă acele state membre că merităm să fim în Schengen.

-Care sunt șansele aderării României la Schengen în contextul consecințelor atentatului de la Paris?

- Atentatul de la Paris nu va avea nicio consecință asupra aderării noastre la Schengen. Libera circulație în Uniunea Europeană este ancorată în tratate, este un punct fundamental și nu trebuie pus în discuție în niciun fel. Numai extremiștii, populiștii și naționaliștii o fac. De pe urma libertății de mișcare, toate statele au câștigat; beneficiile sunt mult mai mari decât costurile sau riscurile. Noi putem securiza granița externă a Uniunii Europene, toate raportările Comisiei o spun, merităm să fim în Schengen.

- Credeți că o să avem un raport MCV pozitiv?

- În ceea ce privește instituțiile, da. Ele și-au făcut treaba înainte de ultimul raport, și-au făcut-o și între timp. Problema rămâne clasa politică. Dacă partidele reprezentate în Parlament, inclusiv PNL, vor vota cum trebuie, e o contribuție bună pentru un raport pozitiv.