Estimările BNR despre inflație. Ce se întâmplă cu economia României

Estimările BNR despre inflație. Ce se întâmplă cu economia României Inflație Sursa foto: Arhiva EVZ

București. BNR a anunțat ce se va întâmpla cu inflația în următoarele luni. Conducerea băncii centrale a revizuit perspectivele în raport cu prognoza precedentă, în specil pe un orizont de timp apropiat.

Banca Națională estimează că inflatia va coborî până la 4% până la finalul acestui ani, în luna decembrie 2024. Trendul descendent se va menține și anul viitor, când se așteaptă ca indicele să atingă valoarea de 3,4% în ultima lună a anului 2025.

BNR a revizuit prognoza privind inflația

Conducerea BNR a analizat evoluția principalilor indicatori economico-financiari în ședința de politică monetară din 7 august. Prognoza anterioară a BNR estima un nivel de 4,9%, a inflației, la finele anului 2024 şi de 3,5% la finalul anului 2025. Trendul descendent va fi influențat de modificările legislative în domeniul energiei care au fost aplicate începând cu luna aprilie.

Membrii Consilului Băncii Naționale au sesizat că efectele dezinflaţioniste se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-alimentare. Este vorba despre prețul combustibililor, în special. BNR estimează că presiunile inflaţioniste ale factorilor fundamentali vor persista pe întregul orizont de prognoză. Este de așteptat ca acești factori să se atenueze doar uşor în raport cu prima parte a anului curent şi cu prognoza precedentă.

Excedentul de cerere va rămâne probabil aproape constant pe parcursul următoarelor şase trimestre, la o valoare semnificativă, marginal inferioară celei previzionate anterior. Incertitudini semnificative sunt asociate evoluţiei viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, în contextul modificărilor legislative din domeniu şi al secetei prelungite, precum şi a perspectivei cotaţiilor ţiţeiului şi altor materii prime, conform ZF.

supermarket

Supermarket. Sursa foto: Dreamstime

Estimările Băncii centrale pentru viitor

Conform BNR, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă mai alert decât dinamica inflaţiei headline. Acest indice este așteptat să coboare la 4,6% în decembrie 2024, la 3,5 % în ultima lună din 2025 şi la 3,4% la finele orizontului proiecţiei. Analiza face comparație cu valorile estimărilor anterioare, de 5,3%, 3,7% şi respectiv 3,5%.

Totodată, BNR se așteaptă la o creștere economică mai accelerată pe ansamblul intervalului 2024-2025. Nivelul acesteia va fi mai redus decât în prognoza precedentă, pe fondul decelerării inflaţiei şi al redresării treptate a cererii externe. Alți factori de influență luați în calcul sunt politica fiscală şi utlizarea fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU.

În acest context este de așteptat ca la nivelul gospodăriilor populației consumul să redevină principalul determinant al avansului PIB. Acest lucru se datorează majorărilor de salarii şi transferuri sociale suprapuse cu reducerea ratei inflaţiei. De asemenea, o influență este exercitată și de nivelurilor reale ale ratelor dobânzilor la creditele şi depozitele populaţiei.

Mugur Isărescu

Mugur Isărescu Sursa foto: Dreamstime.com

Prognoza BNR mizează pe fondurile europene

O contribuţie însemnată în dinamica PIB va continua să fie adusă de fondurile europene. Aceasta chiar dacă absorbția va fi mai mică decât în 2023. Membrii Consiliului atrag atenția asupra unor incertitudini asociate programelor şi execuţiilor bugetare, precum şi tensiunilor geopolitice şi evoluţiilor economice din Europa.

Pe de altă parte, oficialii Băncii centrale se așteaptă la o reducere a evoluției exporturilor în perioada 2024-2025. Acest lucru se va întâmpla în contextul creșterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, în corelaţie cu decalajul de ritm dintre absorbţia internă şi cererea externă.

În aceste condiţii, deficitul de cont curent îşi va stopa probabil corecţia descendentă ca pondere în PIB în 2024-2025. Acest indicator, arată BNR, va rămâne semnificativ deasupra standardelor europene. El va continua să constituie o vulnerabilitate majoră şi să inducă riscuri la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat membrii Consiliului.