Începând de marți, în Ungaria intră în vigoare controversata lege care permite reţinerea migranţilor în centre închise pe toată durata examinării cererii lor de azil, măsură criticată de ONU.
Potrivit legii votate de Parlamentul de la Budapesta pe 7 martie, migranţii care sosesc la graniţele Ungariei trebuie să înainteze cererile de azil în aşa-numitele zone de tranzit, unde vor rămâne în regim închis până când vor primi un răspuns la cererea formulată.
"Obiectivul înăspririi legii este ca imigranţii a căror situaţie nu este clară să nu se poată deplasa liber pe teritoriul ţării şi al Uniunii Europene, pentru a se diminua riscurile de securitate generate de imigraţie", explică Ministerul de Interne ungar, conform Agerpres.
Instituţii din sistemul ONU, precum UNHCR sau UNICEF, consideră că prin această lege Ungaria încalcă dreptul internaţional şi normele europene. În plus, ONG-urile Amnesty International şi Comitetul Helsinki au insistat asupra faptului că legea nu oferă protecţie minorilor cu vârste cuprinse între 14 şi 18 ani, fapt 'fără precedent în Europa'.
Însă premierul Viktor Orban a cerut ca nimeni să nu mai poată "intra şi să circule liber în Ungaria înainte să i se clarifice identitatea şi intenţiile".
Primele două zone de tranzit au fost create în localităţile Roszke şi Tompa, la graniţa cu Serbia, şi au fiecare o capacitate de circa 100 de persoane, care poate fi extinsă pentru a găzdui mai mulţi migranţi.
Guvernul de la Budapesta a anunţat că va cheltui peste o sută de milioane de euro pentru a extinde aceste zone de tranzit şi pentru a ridica la frontiera cu Serbia încă un gard de sârmă ghimpată, care să-l dubleze pe cel deja existent. Acest gard suplimentar va fi echipat cu camere de supraveghere şi de termoviziune, iar la fiecare 15 centimetri vor fi montaţi senzori care declanşează o alarmă în momentul atingerii gardului.
Recomandările noastre
