Bienala de la Veneția. Sursa foto: Wikipedia
Din cuprinsul articolului
Comisia Europeană a decis să retragă o finanțare de 2 milioane de euro pentru Bienala de la Veneția, ca reacție la includerea Rusiei în programul expozițional, informează verstka.media.
Bienala de la Veneția privată de o sumă importantă de bani
Anunțul a fost făcut de purtătorul de cuvânt al instituției, Thomas Regnier. Măsura vine pe fondul tensiunilor politice generate de participarea Rusiei la evenimentul cultural de la Veneția.
„Pot confirma că Comisia Europeană a trimis scrisori prin care își declară decizia de a sista grantul de 2 milioane de euro. Condamnăm politic decizia de a deschide pavilionul rusesc și invităm guvernul italian să abordeze această problemă”, a declarat Thomas Regnier.
Poziția Bruxelles-ului arată o legătură directă între retragerea fondurilor și acceptarea Rusiei la Bienală. Înainte de această decizie, Comisia transmisese avertismente organizatorilor, sugerând că ar putea urma măsuri concrete dacă situația nu este reconsiderată, lucru care s-a și întâmplat.
Despre revenirea Rusiei la Bienală
Participarea Rusiei la ediția din 2026 a fost confirmată la începutul lunii martie. Mihail Șvidkoi responsabil pentru schimburile culturale internaționale, a anunțat oficial revenirea țării în cadrul expoziției. Prezența rusă marchează o reluare a implicării după o perioadă tensionată pe scena internațională.
Pavilionul Rusiei va purta titlul „Un copac înrădăcinat în cer”. Proiectul propune un spectacol care combină muzica și dansul, reunind peste 50 de artiști din mai multe regiuni și din diferite țări, printre care Argentina și Mexic. Conceptul artistic își propune să reflecte o diversitate culturală amplă, cu un nucleu format din artiști ruși.
„Vom prezenta un spectacol muzical și de dans cu peste 50 de artiști din întreaga lume, din Mali până în Argentina. Bineînțeles, nucleul acestui grup va fi format din artiști ruși”, a declarat Șvidkoi.
El a explicat că pavilionul va avea un format atipic, fiind în același timp „deschis și închis”: reprezentațiile vor avea loc înaintea inaugurării oficiale, iar ulterior vor fi prezentate sub formă de înregistrări pentru public.
Bienala de la Veneția. Sursa foto: labiennale.org/en/news
Reacții internaționale și poziții divergente
Mai trebuie menționat faptul că autoritățile ucrainene au solicitat excluderea Rusiei de la Bienala de la Veneția, invocând necesitatea menținerii unei poziții ferme, similară celei din perioada 2022–2024. Solicitarea vine pe baza tensiunilor dintre cele două state și impactul acestora asupra mediului cultural internațional. Subiectul a devenit astfel unul sensibil, aflat la intersecția dintre artă și politică.
Comisia Europeană a reiterat că statele membre și instituțiile culturale trebuie să respecte regimul de sancțiuni în vigoare. De asemenea, a subliniat că nu ar trebui oferite platforme persoanelor care „au susținut” acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei. Această poziție evidențiază linia dură adoptată de Bruxelles în raport cu manifestările culturale asociate Moscovei.
De cealaltă parte, oficialii ruși critică astfel de măsuri, calificându-le drept expresii ale „anulării culturii”. Șvydkoi a susținut anterior că sancțiunile aplicate artiștilor ruși reprezintă o „greșeală gravă” din partea liderilor europeni. În opinia sa, cultura ar trebui separată de deciziile politice.
Rusia a participat ultima dată la Bienala de la Veneția în 2022
Evenimentul este considerat unul dintre cele mai importante la nivel global în domeniul artei contemporane și are loc o dată la doi ani. Programul include manifestări dedicate artei vizuale, arhitecturii, filmului, muzicii, dansului și teatrului.
Ediția din 2026 este programată să se desfășoare între 9 mai și 22 noiembrie. Organizatorii se confruntă acum cu presiuni crescute din partea instituțiilor europene și a unor state participante, în contextul controverselor legate de prezența Rusiei, iar stuația ar putea influența atât structura evenimentului, cât și relațiile culturale internaționale.
În paralel, au apărut informații privind alte inițiative culturale din Rusia. Publicația Verstka a relatat despre pregătirea unei expoziții cu referințe la „SVO” în clădirea Muzeului de Istorie al Gulagului, unde vechile expoziții au fost deja demontate. Totodată, în școlile rusești ar fi în curs dezvoltarea unor muzee VR dedicate aceluiași subiect, destinate familiarizării elevilor cu tema războiului din Ucraina.
