Turcia a anunțat, ieri, că va suspenda aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului, în timpul stării de urgență declarate după tentativa de lovitură de stat de weekendul trecut

Turcia va suspenda Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în măsura în care nu intră în conflict cu obligațiile sale internaționale”, a declarat vicepremierul turc Numan Kurtulmus.

Precedentul invocat: Franța

Starea de urgență va permite, practic, guvernului să conducă prin decrete, să adopte ordonanțe de urgență cu putere de lege, cu excepția cazului în care sunt respinse de Parlament, unde majoritatea aparține, însă, partidului de guvernământ AKP (Justiție și Dezvoltare). Oficialii turci insistă că viața și libertățile cetățenilor nu vor fi afectate și că și alte state occidentale, precum Franța, au adoptat, recent, măsuri similare.

Dar îngrijorarea a crescut în rândul oponenților, dar și al aliaților lui Recep Erdogan, care se gândesc că acesta își va consolida extrem de mult puterea.

Kurtulmus a explicat că Turcia recurge, la fel ca Franța, la Articolul 15 din Convenție, care permite statelor semnatare să renunțe la anumite drepturi ale omului, în timp de război sau stare de urgență majoră. Articolul 15 și alte tratate de drepturi internaționale permit guvernelor să restricționeze anumite libertăți, precum cea de mișcare, de expresie sau de asociere, în timpul stării de urgență. Articolul stipulează că măsurile trebuie proporționate strict și nu pot discrimina oamenii pe baza criteriilor etnice, religioase sau sociale.

Măsuri extreme

O epurare a instituțiilor de stat a trimis mii de oameni în detenție, alții au fost suspendați, iar alții sunt anchetați, fiind acuzați de legături cu mișcarea Hizmet a lui Fethullah Gulen, clericul turc aflat în SUA, pe care Erdogan îl acuză că ar fi pus la cale puciul împotriva lui.

Miercuri seara, la finalul unei ședințe maraton cu membrii ai Cabinetului de la Ankara și cu Consiliul pentru Securitate Națională, Erdogan a decretat stare de urgență pentru trei luni.

„Scopul instituirii acestei măsuri este să putem lua măsuri rapide și eficiente împotriva celor care reprezintă o amenințare la adresa democrației, a statului de drept și a libertății cetățenilor”, spunea Erdogan într-o conferință de presă. Can Dundar, editorul ziarului de opoziție Cumhuriyet, se teme că starea de urgență înseamnă că Turcia va instaura acum „un regim opresiv, unde legea și libertățile vor fi suspendate, presa va fi cenzurată și Parlamentul eliminat”.

Ministrul german de Externe, Frank Steinmeier, a cerut guvernului turc să mențină statul de drept și echilibrul în răspunsul dat puciștilor. „Doar implicarea dovedită în activități ilegale, nu suspiciuni, nu partizanate politice ar trebui să conducă la acțiuni guvernamentale”, consideră Stenmeier.

Măsurile de urgență și democrația

Șeful statului turc s-a întâlnit, ieri, cu președintele Curții Constituționale, Zuhtu Arslan, aceasta fiind prima întrevedere a celor doi după epurările declanșate de regim în aparatul de stat. Aproape 3.000 de judecători și procurori au fost demiși, iar doi membri ai Curții Constituționale au fost arestați în ultimele zile, pentru că ar aparține mișcării clericului Fethullah Gulen, acuzat că s-ar afla în spatele încercării de puci. Pe de altă parte, vicepremierul turc Mehmet Simsek a explicat că starea de urgență declarată în Turcia nu va avea un impact asupra opiniei publice generale și asupra mediului de afaceri, ci va întări democrația, economia de piață și va îmbunătăți climatul de afaceri. „Viața oamenilor de rând și afacerile nu vor fi întrerupte, se vor defășura ca de obicei. Suntem atașați economiei de piață”, a declarat Simsek pe Twitter.