În urmă cu două săptămâni, şeful statului francez venise deja să se explice în emisiunea "L'événement", pe France 2. A fost intervievat îndelung despre problemele europene şi despre situaţia din Ucraina. De această dată, preşedintele revine să vorbească despre direcţia politică a mandatului său.

La începutul emisiunii, Emmanuel Macron a fost foarte clar: "Trecem printr-o criză. Chiar crize...", explică el. Primul lui mandat a fost marcat de criza sanitară Covid-19 şi de Vestele Galbene. La început, preşedintele voia să spargă codurile şi să fie reformator, afirma şi îşi asuma că este preşedintele crizelor. Promite totuşi să le poată înfrunta.

"Războiul revine în Europa. Această criză are consecinţe multiple asupra energiei. Mai întâi, ne-a fost teamă că nu vom avea destulă la iarnă, ne-am organizat colectiv pe preţuri: preţurile energiei, preţurile alimentelor...", a explicat preşedintele, după care a continuat: "Asta afectează viaţa multor compatrioţi de-ai noştri, cărora le este rău. Pentru a trece prin această furtună, trebuie să-i protejăm pe cei mai slabi, studenţii, familiile cele mai modeste, întreprinderile noastre cele mai slăbite, dar şi industria noastră. Trebuie să-i determinăm pe cei care au mai multă forţă să muncească şi mai bine. Şi apoi, trebuie să ne păstrăm direcţia care este de a avea o Franţă mai puternică şi mai dreaptă şi, deci, să pregătim acest viitor al nostru".

Macron denunţă "cinismul" şi "dezordinea" stângii

Emmanuel Macron a denunţat "cinismul" şi "dezordinea" opoziţiei, acuzând stânga de a fi "mână în mână cu Rassemblement National" prin intermediul unei moţiuni de cenzură "care intenţionat a fost schimbată de această coaliţie barocă a Nupes".

Cu această moţiune de cenzură a Nupes votată luni şi de RN, dar neadoptată de Adunarea Naţională, "ei nu au majoritate, dar au dovedit că sunt gata, socialişti, comunişti, ecologişti, LFI să fie mână în mână cu Rassemblement National într-un moment în care în Europa este război, criză, confuzia atâtor familii şi când trebuie să fim alături de francezi", a acuzat şeful statului.

Macron respinge orice legătură "existenţială" între imigraţie şi insecuritate

"Nu voi face niciodată o legătură existențială între imigraţie şi insecuritate", a declarat Emmanuel Macron într-un interviu pe France 2, în care şi-a afirmat voinţa de a "înăspri regulile" printr-o nouă lege pentru "a lupta mai bine contra imigraţiei ilegale".

"Astăzi, când ne uităm la delincvenţă, de exemplu la Paris, unde este o mare concentrare (...) a acestei imigraţii ilegale, da, ea e foarte prezentă în faptele de delincvenţă", a nuanţat apoi preşedintele Republicii.

"Nu putem să nu vedem că cel puţin jumătate din delincvenţi, din faptele de delincvenţă pe care le observăm, vin de la persoane care sunt străini, fie în situaţie ilegală, fie în aşteptarea documentelor (...) şi care vin adesea din aceste filiere" de imigraţie clandestină, a continuat Emmanuel Macron, întrebat fiind despre legătura asumată de ministrul de interne, Gérald Darmanin, între imigraţie şi delincvenţă.

În faţa acestei situaţii, "trebuie, pentru cei şi cele care au vocaţia să rămână, să-i integrăm mult mai repede, să-i scoatem dintr-o clandestinitate care nu este bună", a declarat el, fără a se referi la un val de regularizări. "Şi (pentru) ceilalţi, să înăsprim şi să accelerăm regulile pentru a-i retrimite" afară din Franţa, a spus el.

Pentru a reuşi, preşedintele vrea "să reformeze profund regulile, legile, pentru a simplifica procedurile" de expulzare, cu ocazia unei noi legi privind azilul şi imigraţia care urmează să fie prezentată "în primul semestru al anului viitor", după o dezbatere parlamentară pe subiect în săptămânile următoare".

"Vom înăspri regulile" pentru " a merge la aplicarea 100% a obligaţiilor de a părăsi teritoriul francez (OQTF), proceduri de expulzare din care mai puţin de 10% sunt executate şi care au reapărut în dezbaterea publică după uciderea sălbatică a unei fete de 12 ani, Lola, ucisă pe 14 octombrie de o cetăţeancă algeriană vizată de o dispoziție OQTF.

"Chiar şi pe cei cărora nu le dăm titluri (de şedere), cărora nu le confirmăm dreptul de a rămâne pe teritoriul nostru, avem dificultăţi extrem de mari să-i retrimitem (acasă), a recunoscut el, explicând că " a avut consultări în legătură cu (expulzarea) străinilor în situaţie ilegală care au tulburat ordinea publică" în ultimii ani, notează lalibre.be

(Traducerea Rador)