Bursă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
Leul românesc a înregistrat luni, 19 mai, cea mai mare apreciere față de euro din ultimii trei ani, după victoria lui Nicușor Dan la alegerile prezidențiale. Moneda națională a deschis ședința de tranzacționare cu o scădere de aproape 7 bani a cursului euro, ajungând la 5,037 lei pentru un euro, comparativ cu nivelul de 5,1033 lei anunțat vineri de BNR. Impactul a fost vizibil și pe piețele financiare.
Această evoluție pozitivă vine după o perioadă de instabilitate financiară, marcată de deprecierea leului și creșterea costurilor de împrumut ale statului, generate de incertitudinea politică din ultimele săptămâni, transmite profit.
Piețele financiare după alegeri
Victoria lui Nicușor Dan a fost percepută de investitori ca un semnal de stabilitate, determinând o reacție favorabilă pe piețele financiare.
Randamentele obligațiunilor de stat pe termen lung au scăzut, iar dobânzile la împrumuturile guvernamentale au continuat corecția începută la finalul săptămânii trecute.
Randamentele titlurilor de stat cu maturitate în 2035 au coborât cu aproximativ 27 puncte de bază, ajungând la 7,53%, revenind astfel la nivelurile anterioare primului tur al alegerilor prezidențiale.
În același timp, randamentele obligațiunilor pe termen scurt au înregistrat reduceri semnificative, de 60-70 de puncte de bază.
Este de așteptat ca și indicele ROBOR să scadă în perioada următoare, după ce în ultimele zile a atins cea mai mare valoare din ultimele 27 de luni.
BNR. Sursa foto: Arhiva EVZ
Provocările economice ale noului guvern
Deși victoria lui Nicușor Dan a adus o reacție pozitivă pe piețele financiare, noul guvern va trebui să gestioneze o economie aflată într-o situație dificilă.
România a înregistrat în 2024 cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană, de 9,3%, iar dezechilibrul fiscal este cel mai grav de la criza din 2009.
Comisia Europeană urmează să publice pe 4 iunie o evaluare privind derapajele fiscale ale statelor membre, iar România trebuie să prezinte un set de măsuri concrete pentru reducerea deficitului bugetar.
Planul fiscal asumat de țară prevede o scădere a deficitului de la 9,3% la 7% în 2025, însă datele din prima parte a anului arată că deficitul se menține, iar economia stagnează.
