Echinocțiul de toamnă. Sursa foto: Pixabay
Din cuprinsul articolului
În 2025, echinocțiul de toamnă va avea loc luni, 22 septembrie. Din acest moment, durata zilei va începe să scadă treptat, în timp ce nopțile vor deveni din ce în ce mai lungi. Această tendință va continua până pe data de 21 decembrie, când va avea loc solstițiul de iarnă, informează Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Echinocțiul de toamnă 2025: când are loc și ce înseamnă acest fenomen astronomic
Echinocțiul este un fenomen care apare de două ori pe parcursul unui an calendaristic. Primul se produce în preajma datei de 20 martie, când Soarele traversează ecuatorul ceresc, deplasându-se din emisfera sudică în cea nordică. Acest punct marchează echinocțiul de primăvară în emisfera nordică, în timp ce în emisfera sudică este asociat cu începutul toamnei.
„Punctul echinocțiului de toamnă, numit și punct autumnal, se află pe sfera cerească la intersecția eclipticii (proiecția pe sfera cerească a planului orbitei Pământului) cu ecuatorul ceresc, pe care Soarele îl traversează la această dată, trecând din emisfera nordică a sferei cerești în cea sudică.”, transmite Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Ziua și noaptea devin egale cu excepția regiunilor polare
În această perioadă a anului, Soarele se aliniază cu ecuatorul ceresc, ceea ce determină un fenomen astronomic deosebit: durata zilei devine egală cu cea a nopții, indiferent de poziția geografică pe glob. Răsăritul are loc exact în direcția est, iar apusul în punctul cardinal vest. Totuși, acest lucru nu este valabil în regiunile polare.
La Polul Nord începe noaptea polară, o perioadă de întuneric continuu ce va dura luni de zile. În contrast, în zona Polului Sud, Soarele își face apariția deasupra orizontului și va rămâne vizibil până în preajma echinocțiului de primăvară, marcând o zi continuă de aproximativ șase luni.
„Aflându-se la această data în dreptul ecuatorului ceresc, Soarele va răsări și va apune chiar în punctele cardinale est și vest, durata zilelor fiind astfel egală, indiferent de latitudine, cu cea a nopților. Singurele excepții le întâlnim în regiunile polare, în zona polului nord incepând lunga noapte polară, iar în cea a polului sud Soarele ivindu-se deasupra orizontului, timp de 6 luni, până la momentul echinocțiului de primăvară”, mai arată Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Echinocțiul de toamnă. Sursa foto: Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
Ce reprezintă echinocțiul de toamnă
Echinocțiul de toamnă reprezintă un fenomen astronomic care are loc în fiecare an, marcând momentul în care durata zilei este egală cu cea a nopții, indiferent de locul de pe glob. Acest eveniment se întâmplă de două ori pe an, primăvara și toamna, când Soarele se află exact deasupra ecuatorului, iar axa Pământului nu este înclinată nici spre Soare, nici în sens opus.
Termenul „echinocțiu” provine din limba latină — „aequinoctium” — o combinație între „aequus” (egal) și „nox/noctis” (noapte), subliniind ideea de echilibru între lumină și întuneric. Din punct de vedere astronomic, acest moment marchează trecerea la sezonul de toamnă în emisfera nordică, când zilele încep să se scurteze, iar nopțile devin din ce în ce mai lungi, fenomen care continuă până la solstițiul de iarnă.
Dincolo de explicațiile științifice, echinocțiul are și o semnificație culturală. De-a lungul istoriei, numeroase civilizații au legat acest moment de încheierea sezonului agricol, fiind ocazia unor ritualuri prin care oamenii mulțumeau pentru recolta anului.
Echinocțiul de toamnă. Sursa foto. Pixabay
Solstițiul de iarnă: începutul oficial al iernii astronomice
Solstițiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice în emisfera nordică și reprezintă momentul din an în care Soarele atinge cel mai jos punct pe bolta cerească. Acest fenomen are ca efect cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an.
Potrivit specialiștilor de la Observatorul Astronomic, la data solstițiului de iarnă, poziția Soarelui la răsărit și apus se află cu aproximativ 23°27′ spre sud față de estul și vestul geografic. La amiază, Soarele se ridică foarte puțin deasupra orizontului – doar 21°, raportat la latitudinea medie a României, în jur de 45°. Aceste condiții determină o durată minimă a zilei, estimată la 8 ore și 50 de minute, și o durată maximă a nopții, de aproximativ 15 ore și 10 minute, în cazul Bucureștiului.
În anul 2025, solstițiul de iarnă va avea loc pe data de 21 decembrie, în jurul orei 17:03, ora României. Din acel moment, lumina zilei va începe să crească treptat, un proces care va continua până la echinocțiul de primăvară, în luna martie.
Trecerea la ora de iarnă în 2025: când se schimbă ceasurile în România
România va face trecerea la ora de iarnă în noaptea dintre 25 și 26 octombrie 2025, conform practicii aplicate anual la nivelul Uniunii Europene. Modificarea are loc în ultima duminică a lunii octombrie, când ceasurile se dau înapoi cu o oră.
Astfel, în dimineața zilei de 26 octombrie, la ora 04:00 (ora de vară), se revine la ora 03:00, marcând începutul orei oficiale de iarnă. Schimbarea are ca scop alinierea la lumina naturală a zilei și este utilizată în majoritatea statelor europene.
