Luna. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Echinocțiul de primăvară din 2026 marchează momentul în care Soarele traversează ecuatorul Pământului, deplasându-se din emisfera sudică spre cea nordică, fenomen determinat de înclinarea axei planetei. Această înclinare este cea care produce schimbarea traiectoriei aparente a Soarelui pe cer în această perioadă a anului și aduce primăvara și vara în emisfera nordică, potrivit Observatorului Astronomic Amiral Vasile Urseanu. Termenul „equinox” provine din latină, din cuvintele aequus (egal) și nox (noapte).
Echinocțiul de primăvară 2026. Ce se întâmplă în ziua echinocțiului
La echinocțiu, cele două emisfere ale Pământului primesc aproximativ aceeași cantitate de lumină solară. Deși se afirmă adesea că ziua și noaptea sunt egale, măsurătorile moderne arată că ele nu sunt perfect identice, chiar dacă diferența este foarte mică. Pentru generațiile din trecut, ale căror metode de măsurare a timpului erau mai puțin precise, această egalitate părea exactă. În perioada echinocțiilor au loc cele mai rapide răsărituri și apusuri din an, adică intervalul necesar pentru ca întregul disc solar să coboare sub orizont este mai scurt decât în alte momente ale anului.
Indiferent unde locuiești pe Pământ, cu excepția Polului Nord și Polului Sud, în ziua echinocțiului Soarele răsare exact la est și apune exact la vest. La amiază, el se află direct deasupra ecuatorului Pământului. Acest lucru se explică prin faptul că Soarele ajunge pe ecuatorul ceresc, o linie imaginară situată deasupra ecuatorului real al planetei.
Oriunde te-ai afla, există pe orizont un punct exact est și unul exact vest, care reprezintă intersecția orizontului cu ecuatorul ceresc. Dacă te-ai afla chiar pe ecuator, Soarele ar trece exact deasupra capului în timp ce se deplasează spre nord.
Cum influențează echinocțiul durata zilei
La echinocțiul din martie, niciuna dintre emisfere nu este înclinată mai mult spre Soare sau în direcția opusă, astfel că ambele primesc lumină în mod echilibrat. Deși durata zilei crescuse treptat în majoritatea regiunilor după solstițiul de iarnă, după echinocțiul de primăvară multe zone vor avea mai multă lumină decât întuneric într-un interval de 24 de ore. Creșterea duratei zilei continuă până la solstițiul de vară, în iunie, când se înregistrează cea mai lungă perioadă de lumină din an.
Echinoctiul de primavara / sursa foto: dreamstime.com
Echinocțiul de primăvară 2026. Când va începe să crească durata zilei
Echinocțiul de primăvară din 2026 are loc pe 20 martie, la ora 14:46 UTC, adică 16:46 ora României. În acel moment, Soarele traversează ecuatorul ceresc, marcând începutul primăverii în emisfera nordică și al toamnei în emisfera sudică.
Deși echinocțiul este asociat cu ideea de egalitate între zi și noapte, durata lor nu este perfect identică. Data la care se produce egalitatea exactă depinde de latitudine și poate fi cu câteva zile înainte sau după echinocțiu. Diferența este influențată de faptul că Soarele este un disc, nu o sursă punctuală de lumină, iar atmosfera refractă lumina în momentul răsăritului și apusului, adăugând câteva minute suplimentare de lumină. De asemenea, Soarele nu se „aprinde” și nu se „stinge” brusc, astfel că nu există o delimitare perfectă între zi și noapte.
Există două echinocții în fiecare an: cel de primăvară, numit și vernal, care marchează începutul primăverii astronomice, și cel de toamnă, care marchează începutul toamnei astronomice. În emisfera nordică, echinocțiul din martie reprezintă semnalul astronomic că iarna s-a încheiat, iar din acest moment axa nordică a Pământului se înclină tot mai mult spre Soare, aducând zile mai lungi, nopți mai scurte și temperaturi în creștere. Data exactă poate varia ușor de la un an la altul, în funcție de înclinarea axei Pământului și de mișcarea acestuia pe orbită.
Recomandările noastre
Trebuie să fii autentificat pentru a lăsa un comentariu.