Sursa foto: Arhivă/EVZ
Din cuprinsul articolului
Republica Moldova. Cetățenia română devine mai greu de obținut. Potrivit unor modificări legislative, cunoașterea limbii române devine obligatorie pentru toți cei care vor să devină cetățeni români. Solicitanții vor fi nevoiți să demonstreze că stăpânesc limba cel puțin la nivel mediu (B1) și că se pot integra în societate.
Acest nivel este unul mediu care presupune că persoana respectivă este capabilă să poarte o conversație. Să se exprime oral și în scris, să utilizeze corect, în context, formele şi structurile gramaticale. Totodată, trebuie să răspundă la întrebări legate de informaţii personale şi domenii de interes, rostite clar şi într-un ritm normal.
Mulți dintre ei și-au inventat pur și simplu descendența românească, au folosit acte contrafăcute de ei sau de diferite instituții publice, pentru a obține un pașaport UE. Prețul unei cetățenii românești pentru ucraineni era 3.500 de euro, pentru ruși de peste 7.000 de euro
Sursa foto: profit.ro
Legea prevede și o serie de excepții
Cei care pot demonstra că au urmat studii liceale sau universitare timp de cel puțin trei ani în limba română (măsură aplicabilă în special cetățenilor din Republica Moldova și Ucraina). De asemenea, persoanele care au fost cetățeni români până în 1940 și au pierdut cetățenia în urma anexării Basarabiei, Bucovinei de Nord și Bugeacului de către URSS, persoanele care au peste 65 de ani.
Toți acești oameni puteau primi cetățenie română fără să știe limba română. Doar cele 20 de cuvinte ale jurământului de credință față de statul român, care puteau fi învățate pe de rost.
Noua legislație prevede și digitalizarea procedurilor de acordare a cetățeniei
Solicitanții vor primi un card de cetățenie în locul certificatului tipărit. Cererile vor putea fi urmărite online, printr-un sistem digitalizat. De asemenea, identitatea titularului cardului de cetățenie va fi confirmată biometric. Mai exact prin imaginea facială și amprente digitale, la fel ca în cazul obținerii unui pașaport. Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a semnat decretul privind modificarea Legii cetățeniei române pe 12 martie. Proiectul de lege a fost elaborat de Ministerul Justiției și a fost supus dezbaterii publice. Printre cei care s-au opus includerii limbii române printre criteriile de obținere a cetățeniei s-au numărat mai mulți avocați și reprezentanți ai unor asociații de români din fostul spațiu sovietic.
Sursa foto: Arhivă/EVZ
În anii de pandemie (2020-2021), numărul cererilor a indicat o scădere semnificativă, lucru susținut de impactul pe care restricțiile și de măsurile de distanțare socială. Astfel, în 2020, au fost depuse doar 20.871 de dosare, iar în 2021, numărul acestora crescând ușor la 38.707. Cu toate acestea, rata de aprobare a rămas scăzută.
În anul 2024, au fost depuse 50.350 de cereri, dar niciuna nu a fost aprobată până la finalul anului. Situația a rămas neschimbată până în martie 2025, fiind depuse actual 3.976 de dosare, fără ca vreunul dintre acestea să primească aprobare din partea Autorității Naționale pentru Cetățenie (ANC).
