Drona Geran-2. Sursa foto: x.com
Din cuprinsul articolului
Incidentul aerian înregistrat în noaptea de vineri spre sâmbătă în municipiul Galați a determinat Ministerul Apărării Naționale (MApN) să inițieze o evaluare a dispozitivelor de apărare dislocate la frontiera cu Ucraina.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a anunțat sâmbătă, 25 aprilie 2026, că Statul Major al Apărării analizează rearanjarea capabilităților de monitorizare pentru a acoperi zonele cu relief dificil, unde detectarea obiectelor care zboară la altitudini joase este limitată. Decizia survine după ce o dronă de fabricație rusească a evoluat neîngrădit în spațiul aerian românesc timp de aproximativ patru minute înainte de a lovi o zonă locuită din cartierul Bariera Traian.
Potrivit oficialului guvernamental, aparatul de zbor a fost identificat ca fiind o dronă de tip Geran 2, un model nou produs de Federația Rusă, care a parcurs o distanță de 15 kilometri pe teritoriul național. Deși radarele de mare altitudine asigură o supraveghere completă, obiectele de dimensiuni reduse care utilizează formele de relief pentru a se ascunde necesită soluții tehnice mobile, al căror număr este în prezent limitat în inventarul forțelor armate.
Evaluarea tehnică a dronei de tip Geran 2 și limitările sistemelor radar actuale
Analiza resturilor recuperate de specialiștii militari la fața locului a permis identificarea motorului și a caracteristicilor constructive ale aparatului, confirmând că este vorba despre o tehnologie recentă utilizată în atacurile asupra infrastructurii din Ucraina. Ministrul Radu Miruță a explicat că drona a vizat portul Reni, situat în imediata proximitate a graniței fluviale, însă traiectoria acesteia a intersectat spațiul aerian al României la o înălțime care a îngreunat interceptarea imediată.
„Pentru zborul unor obiecte mici la altitudini foarte joase, în zone cu relief care limitează capacităţile radar, sunt dezvoltate şi integrate în sistemul naţional de monitorizare radar soluţii 'mobile', locale. Dar da... numărul acestora este unul limitat şi specialiştii militari le concentrează acolo unde riscurile sunt mai mari. Din evoluţia atacurilor ruseşti în Ucraina aproape de graniţa României, până acum nu au fost indicii pentru o astfel de evoluţie în zona în care s-au regăsit fragmentele de dronă azi-noapte”, a precizat Radu Miruță. Acesta a adăugat că nicio forță armată nu poate garanta interceptarea integrală a resturilor de dornă în condiții de atac masiv și relief accidentat.
Convocarea ambasadorului Federației Ruse și măsurile de evacuare a populației civile
Consecințele diplomatice ale incidentului s-au concretizat prin intervenția Ministerului Afacerilor Externe (MAE). Ministra Oana Țoiu l-a convocat sâmbătă pe ambasadorul Federației Ruse la București pentru a transmite un protest oficial față de violarea spațiului aerian și punerea în pericol a cetățenilor români. Această acțiune diplomatică urmărește obținerea unor explicații privind utilizarea muniției de atac în proximitatea directă a unui stat membru NATO.
La nivel local, intervenția autorităților pentru situații de urgență a fost marcată de descoperirea unei posibile încărcături explozive în zona de impact. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a dispus evacuarea imediată a unui perimetru de 200 de metri în cartierul Bariera Traian din Galați. În total, 217 persoane au fost scoase din locuințe de către forțele de ordine, printre acestea numărându-se 11 persoane cu probleme medicale care au necesitat transport specializat cu ambulanțele către centre de primire temporară.
Implementarea programului SAFE ca soluție pentru protecția spațiului aerian la altitudini mici
Ministrul Apărării a subliniat că vulnerabilitățile identificate în noaptea de sâmbătă ar fi putut fi atenuate dacă noile capabilități prevăzute în programul de înzestrare SAFE ar fi fost deja operaționale. Acest program strategic vizează achiziția și integrarea unor sisteme de apărare antiaeriană cu rază scurtă și foarte scurtă, destinate special combaterii amenințărilor de tip dronă și rachete de croazieră care evoluează la joasă înălțime.
„Dacă capabilităţile de apărare antiaeriană gândite şi incluse în programul SAFE erau ieri în inventarul Armatei României, chiar şi în scenariul specific zborului printr-o anumită zonă de relief, la altitudine mică, de azi-noapte, cel mai probabil drona rusească ar fi fost observată şi interceptată”, a afirmat Radu Miruță. MApN colaborează cu aliații din NATO pentru a accelera procesul de achiziție și a replanifica utilizarea resurselor existente, astfel încât să fie acoperite riscurile de securitate ce derivă din proximitatea conflictului din Ucraina. Protejarea vieților omenești rămâne obiectivul central al noii strategii de reconfigurare a dispozitivelor militare de la frontieră.
