În organismul fiecărui locuitor al planetei, prin aer, apă sau hrană, ajung săptămânal cinci grame de plastic.

Într-o analiză Deloitte România, publicată luni, cantitatea de plastic „depozitată” în oceane este estimată, în prezent, la circa 150 de milioane de tone, motiv pentru care Consiliul Uniunii Europene a decis să interzică o parte din produsele de plastic utilizate zilnic, începând din iulie 2021.

La o analiză superficială, poate părea că efectele nu sunt neapărat vizibile asupra oamenilor, însă fiecare dintre noi ajunge la un moment dat să ingereze plastic.

Cum se poate întâmplă asta? Simplu: fauna marina ingereaza bucățele de plastic, pe care le confundă cu hrană, iar această este consumată de populație. De asemenea, mici particule de plastic se regăsesc în aer, apă și în alte alimente. Acestea sunt câteva dintre motivele pentru care, la nivel mondial, a fost inițiată o mișcare pentru a stopa fenomenul. Aparent, în fruntea plutonului se află Uniunea Europeană", arată sursă citată, potrivit ziuanews.ro.

Specialiștii Deloitte amintesc de faptul că Uniunea Europeană a decis interzicerea, începând cu 3 iulie 2021, a comercializării de produse specifice din plastic, respectiv tacamurile de unică folosință, bețișoarele de urechi, paiele/bețele pentru agitat băuturi, produsele realizate din materiale plastice degradabile prin oxidare și recipientele pentru fast-food/băuturi din polistiren expandat.

„Pe de altă parte, este clar că modul de trăi al locuitorilor Uniunii Europene ar fi afectat major dacă s-ar interzice brusc toate produsele din plastic. Țînând cont de acest aspect, dar și de necesitatea diminuării poluării, Consiliul UE a optat, în prima faza, pentru o măsură aparent mai blanda, respectiv aceea de reducere a consumului anumitor produse din plastic. Printre companiile vizate sunt cele care comercializează produse de tipul fast-food, cele din industria tutunului, din industria producătoare de băuturi carbogazoase sau care îmbuteliază apă de băut”, conform companiei de consultanță.

O altă măsură, complementară, constă în stabilirea unor obligații de colectare. Astfel, producătorii vor fi nevoiți să asigure, până în 2025, colectarea anuală a minimum 77% din greutatea sticlelor de tip PET și reciclarea anuală a minimum 25% din produsele de acest tip. În aceeași ordine de idei, până în 2029, România trebuie să asigure o colectare anuală de minimum 90% a sticlelor de tip PET și, până în 2030, o reciclare de minimum 30%. Obiectivele sunt, așadar, ambițioase.

De asemenea, un producător de produse din plastic de unică folosință stabilit în Germania care dorește să comercializeze respectivele produse în România este obligat să desemneze un reprezentant local care să preia această responsabilitate. În acest caz, cel mai indicat este să se încheie un contract de transfer de responsabilitate între nerezidentul german și o organizație care implementează obligațiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP).

În privința situației din România, analiză Deloitte scoate în evidență intenția autorităților de modificare a practicilor curente privind produsele și ambalajele de unică folosință din plastic.

„Sunt deja vizibile efectele anumitor măsuri implementate de autoritățile române. Spre exemplu, de aproximativ un an, pungile din plastic subțire și foarte subțire cu mâner sunt interzise la comercializare. Se încurajează, în schimb, reutilizarea pungilor din plastic și înlocuirea cu pungi din materiale biodegradabile sau compostabile. În aceeași ordine de idei, este îmbucurătoare tendința lanțurilor de magazine și a restaurantelor de tip fast-food de a înlocui paiele pentru băuturi ori caserolele din plastic cu unele din carton sau alte materiale biodegradabile.

Așadar, este clară intenția de modificare a practicilor curente privind produsele și ambalajele de unică folosință din plastic, tendința ce va lua amploare într-un ritm alert atât în România, cât și la nivel mondial. Important este că efectele măsurilor propuse și implementate să se simtă cât mai curând.

Însă problema gravă, cu iz local, care probabil va persistă o vreme, o reprezintă lipsa minimei educații civice. Nu este cazul să țintim din start să ajungem la nivelul țărilor dezvoltate unde există orașe cu zero deșeuri, pentru că populația colectează selectiv și deșeurile sunt reciclate integral, însă putem începe cu un minim efort: acela de a aruncă deșeurile în coșul de gunoi”, explică Adrian Teampau, director Taxe Indirecte, Deloitte România.

În dată de 21 mai 2019, Consiliul Uniunii Europene a adoptat noile norme privind articolele din plastic de unică folosință, care vizează reducerea deșeurilor marine din plastic.

Normele introduc o interdicție privind anumite articole de unică folosință fabricate din plastic, în cazul cărora există alternative pe piață: bețișoarele pentru urechi, tacamurile, farfuriile, paiele, agitatoarele pentru băuturi, bețișoarele pentru baloane, precum și paharele, recipientele pentru alimente și băuturi fabricate din polistiren expandat și toate produsele fabricate din materiale plastice oxodegradabile, precizează Comisia Europeană. De asemenea, sunt adoptate măsuri de reducere a consumului de recipiente pentru alimente și pahare pentru băuturi fabricate din plastic, precum și aplicarea unei marcări și etichetări specifice în cazul anumitor produse.

În plus, vor există scheme de răspundere extinsă a producătorilor care să acopere costurile aferente eliminării deșeurilor, aplicate unor produse cum ar fi filtrele de tutun și echipamentele de pescuit.

Uniunea Europeană are că obiectiv o colectare separată a sticlelor din plastic de 90% până în 2029 (77% până în 2025) și introducerea unor cerințe de proiectare pentru atașarea capacelor la sticle, precum și obiectivul de a include în proporție de 25% plastic reciclat în sticlele PET începând cu 2025 și de 30% în toate sticlele din plastic începând cu 2030.

Statele membre au la dispoziție doi ani pentru a transpune nouă Directiva a Consiliului UE în legislațiile naționale.