Bullying. Sursă foto: Freepik
Din cuprinsul articolului
Două eleve gemene de la Colegiul Național „Moise Nicoară” au fost exmatriculate și sancționate cu nota 4 la purtare, după ce conducerea școlii a constatat mai multe fapte grave: intimidare, amenințări la adresa colegilor, comportament jignitor și chiar fotografierea unei colege în toaleta unității. Cazul, relatat de libertatea.ro, a generat reacții aprinse, mai ales după ce instanța a decis suspendarea sancțiunilor.
Pe 28 august 2025, Tribunalul Timiș a suspendat efectele hotărârilor luate de Consiliul Profesoral, considerând că cercetarea nu a fost completă și că drepturile elevelor ar fi fost afectate în mod iremediabil. „Împrejurările reţinute de către instanţă referitoare la modalitatea în care s-a desfăşurat cercetarea abaterii disciplinare creează o îndoială asupra legalităţii actelor administrative”, se arată în motivarea deciziei.
Astfel, gemenele au putut să își continue studiile în clasa a VII-a, în ciuda faptului că sancțiunea aplicată de colegiu fusese una dintre cele mai dure prevăzute de regulament.
Un început de an școlar sub semnul anxietății: bullying-ul, principala frică a părinților
Anul școlar 2025-2026 a debutat într-un climat tensionat. Potrivit studiului „Back to School 2025”, realizat de agenția de cercetare MKOR, teama de bullying a devenit principala îngrijorare a părinților din România, depășind pentru prima dată presiunea financiară.
Aproape 4 din 10 părinți au spus că se tem de comportamentele agresive din școli, iar procentul este chiar mai ridicat în rândul mamelor (46%) și al părinților de preșcolari (51%). În București și Ilfov, nivelul de îngrijorare ajunge la 44%.
Înainte de caiete, manuale sau uniforme, părinții discută acum mai ales despre siguranța emoțională și fizică a copiilor lor. Cazul de la Arad, ajuns în atenția opiniei publice, nu a făcut decât să confirme fricile multor familii.
Bullying. Sursă foto: Freepik
Cum a început scandalul de la Colegiul „Moise Nicoară”
În iunie 2025, conducerea Colegiului Național „Moise Nicoară” din Arad a documentat o serie de comportamente considerate grave din partea celor două eleve. Potrivit proceselor-verbale și sesizărilor existente, fetele ar fi jignit și intimidat colegi, ar fi depus sesizări false împotriva altor elevi, ar fi contestat nejustificat o profesoară și ar fi avut atitudini necorespunzătoare față de personalul didactic.
Cel mai grav episod consemnat a fost fotografierea unei colege în toaleta școlii și amenințarea cu distribuirea imaginii. Pentru Consiliul Profesoral, aceste fapte au constituit suficiente motive pentru a aplica două sancțiuni simultan: scăderea notei la purtare la 4 și exmatricularea cu drept de reînscriere.
Decizia a fost luată pe 3 iulie 2025, după mai multe ședințe și dezbateri între profesori și conducerea unității.
Reprezentanții Colegiului au transmis că nu a existat niciun abuz și că toate măsurile au fost luate în baza regulamentului. „Consiliul Profesoral a reţinut elemente de recidivă şi atitudini necorespunzătoare în activitatea şcolară, fapte dovedite prin procese-verbale, sesizări şi mărturii ale cadrelor didactice, precum şi rapoarte interne. Aplicarea sancţiunii de exmatriculare cu drept de reînscriere constituie o măsură coerentă şi proporţională”, au precizat reprezentanții școlii.
Aceștia au contestat poziția DGASPC Arad, considerând că raportul instituției „denaturează grav realitatea și ignoră gravitatea situației”.
Raportul DGASPC: „victime și agresori reactivi”
În paralel, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad a analizat cazul și a emis un raport în aprilie 2025. Concluzia a fost surprinzătoare: cele două fete au fost identificate atât ca victime, cât și ca agresori reactivi.
Raportul a arătat că, la intrarea în ciclul gimnazial, gemenele nu au fost acceptate în grupul clasei, alcătuit din elevi care proveneau împreună din ciclul primar. Fiind excluse, ele au devenit ținta unor agresiuni verbale și comportamente de intimidare. În timp, au început să riposteze, devenind la rândul lor agresive.
„Riposta lor nu justifică în niciun caz exmatricularea”, se arată în document.
Mama gemenelor a contestat sancțiunile în instanță, susținând că deciziile Consiliului Profesoral au fost influențate de factori personali și de tensiunile din comunitatea locală. Ea a invocat faptul că tatăl fetelor fusese judecător, iar acest lucru ar fi „deranjat” anumite relații locale.
„În realitate, minorele sunt victime într-un război care nu le aparține, acestea căzând victime colaterale”, a declarat mama. Ea a mai explicat că scăderea notei la purtare a făcut imposibil transferul către altă școală din Arad, blocându-le astfel parcursul educațional.
Tribunalul Timiș: cercetare incompletă și lipsă de probe clare
Instanța a analizat modul în care s-a desfășurat ancheta internă și a concluzionat că sancțiunile nu au fost suficient fundamentate. „Sancţiunea a fost propusă în lipsa unei cercetări adecvate a abaterii. Din cuprinsul procesului-verbal nu rezultă elemente cu privire la abaterile disciplinare reţinute şi nici probele care au fost avute în vedere”, a subliniat judecătorul.
De asemenea, s-a constatat că nu au fost audiate toate părțile implicate și că școala nu a desemnat un manager de caz, conform prevederilor legale. În aceste condiții, Tribunalul Timiș a suspendat efectele sancțiunilor, permițând fetelor să continue școala.
Ce înseamnă, de fapt, bullying-ul și de ce e greu de gestionat
Cazul gemenelor din Arad arată cât de complicat este să delimitezi rolurile de victimă și agresor într-o comunitate școlară. În termeni simpli, bullying-ul reprezintă orice comportament repetitiv de intimidare, excludere, umilire sau agresiune verbală și fizică asupra unui copil.
Problema apare atunci când victimele ajung să riposteze, transformându-se ele însele în agresori. În lipsa unor proceduri clare de investigare și a unor echipe mixte de profesori, consilieri și psihologi, situațiile de acest tip ajung să fie rezolvate prin sancțiuni drastice, cu efecte iremediabile.
Bullying-ul în România: cifre și realități
Conform datelor oficiale publicate de Ministerul Educației, aproape 70% dintre elevii români au fost martori sau victime ale bullying-ului la școală. Fenomenul se manifestă prin insulte, tachinări, excluderi din grupuri, agresiuni fizice sau hărțuire online.
Psihologii atrag atenția că efectele sunt de lungă durată: anxietate, depresie, scăderea performanței școlare și, în cazuri extreme, abandon școlar. România are încă un deficit major de consilieri școlari – în medie, un consilier deservește 800 de elevi, deși recomandarea europeană este de 1 la 300.
Ce măsuri sunt luate în prezent
În ultimii ani, Ministerul Educației a introdus câteva reglementări menite să prevină bullying-ul:
-
obligativitatea ca fiecare școală să aibă un plan anti-bullying;
-
crearea unor comisii pentru prevenirea violenței școlare;
-
instruirea profesorilor în recunoașterea și raportarea incidentelor;
-
campanii de conștientizare adresate elevilor și părinților.
Totuși, implementarea acestor măsuri diferă mult de la o școală la alta, iar lipsa de resurse umane face ca rezultatele să fie limitate.
Bullying-ul rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru școala românească. Cazul de la Arad arată cât de ușor se poate ajunge la decizii extreme și cât de dificil este să gestionezi echilibrat situațiile în care un copil este și victimă, și agresor. Suspendarea exmatriculării de către instanță nu înseamnă că problema a fost rezolvată, ci doar că trebuie analizată mai profund.
Pentru părinți, mesajul este clar: implicarea activă, comunicarea cu profesorii și susținerea emoțională a copiilor sunt esențiale. Pentru școli, lecția este că bullying-ul nu poate fi tratat doar prin sancțiuni, ci printr-un sistem complex de prevenire, consiliere și integrare.
Cazul gemenelor va continua să fie urmărit în instanță, iar decizia finală va stabili nu doar soarta lor școlară, ci și un precedent important pentru modul în care România gestionează fenomenul de bullying.
