Dosarul achizițiilor de vaccinuri COVID-19, încă în lucru la DNA. Noi detalii despre litigiul în care Pfizer cere României 600 de milioane de euro

Dosarul achizițiilor de vaccinuri COVID-19, încă în lucru la DNA. Noi detalii despre litigiul în care Pfizer cere României 600 de milioane de euroDNA. Sursa foto: Facebook

Direcția Națională Anticorupție a anunțat că dosarul privind achiziția de vaccinuri COVID-19 este în continuare în lucru, la aproape cinci ani după deschiderea cercetărilor. În paralel, unul dintre contractele analizate în anchetă se regăsește și în litigiul pierdut de România în primă instanță în fața companiei Pfizer, la un tribunal din Belgia.

DNA: ancheta este în continuare în desfășurare

Ultima informare publică făcută de DNA în acest caz datează din 2023, când procurorii anunțau punerea sub urmărire penală a foștilor miniștri ai Sănătății Ioana Mihăilă și Vlad Voiculescu, a fostului premier Florin Cîțu și, ulterior, a fostului secretar de stat Andrei Baciu.

Pe 1 aprilie, în ziua în care a apărut informația că România a pierdut procesul cu Pfizer privind achiziția de vaccinuri COVID-19, DNA a transmis că dosarul nu a fost închis și că nu poate oferi alte detalii față de cele comunicate oficial până acum.

„Dosarul la care faceți referire se află în lucru iar, în acest moment, alte informații referitoare la stadiul anchetei în afară de cele comunicate deja oficial prin comunicate (...) nu pot fi puse la dispoziție, în conformitate cu prevederile art. 12, alin. 1, lit. e, din Legea 544/2001, art. 285 alin. 2 din Codul de procedură penală („Procedura din cursul urmăririi penale este nepublică”) și art. 66 alin. (3) din Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară”, potrivit răspunsului DNA.

Ce vizează dosarul deschis de DNA

Inițial, în 2021, DNA a anunțat deschiderea unui dosar penal „având ca obiect modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccinuri anti-COVID-19, de la declanșarea pandemiei până în prezent”. Doi ani mai târziu, în 2023, procurorii anticorupție au anunțat că au pus sub urmărire penală trei persoane pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave. Era vorba despre fostul prim-ministru Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Potrivit DNA, ancheta viza „aspectele legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin”.

„Concret, deși dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane (n.r. Miniștrii Sănătății) față de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia (n.r. Premierul Florin Cîțu), ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului”, se mai arăta în comunicatele transmise de DNA la acel moment.

Ulterior, tot în decembrie 2023, și fostul secretar de stat din Ministerul Sănătății Andrei Baciu a fost pus sub urmărire penală în același dosar. Din acel moment și până în prezent, DNA nu a mai făcut alte comunicări oficiale pe această temă.

Pfizer

Pfizer. Sursa foto: Boumenjapet | Dreamstime.com

Ce spune Nicușor Dan despre acest dosar

Recent, cazul a fost invocat și de președintele Nicușor Dan, în contextul în care l-a numit pe fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu consilier onorific.

„Înainte de a face această numire, mi-am luat toate informațiile. e aici ca în multe alte cazuri – nu o să spun că procurorul are sau nu dreptate. E un dosar deschis de mulți ani și care nu avansează”, declara Nicușor Dan la un post de televiziune, în noiembrie 2025.

Șeful statului a arătat atunci că dosarele de acest tip ar trebui soluționate mai repede, indiferent de soluția aleasă de procurori.

„Cred că Parchetul poate să facă acest efort de a soluționa aceste cazuri: clasare sau trimitere în judecată. E un dosar deschis de multă vreme și în care nu se întâmplă nimic”, a mai punctat Nicușor Dan.

România a pierdut în primă instanță procesul cu Pfizer

Între timp, pe 1 aprilie 2026, un tribunal din Belgia a decis în primă instanță că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro companiei Pfizer pentru comenzile de vaccinuri din 2021 care nu au mai fost onorate.

„Se observă că România nu a îndeplinit condițiile de încetare a acordului de cumpărare și că România nu a reușit să demonstreze că acordul - în special în ceea ce privește prețul și numărul de doze - a reprezentat un abuz de putere dominantă a Pfizer”, potrivit instanței belgiene.

Decizia a provocat reacții politice puternice și a dus la un nou schimb de acuzații între PSD și USR, în special între Alexandru Rafila, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă.

Obiectul procesului derivă din contractele aflate și în atenția procurorilor DNA. Este vorba despre un contract semnat în 2021, în perioada în care Ministerul Sănătății era condus de Ioana Mihăilă, dar care are legătură și cu perioada în care funcția a fost ocupată de Alexandru Rafila.

Ce susține Pfizer în plângerea depusă în instanță

În 2023, după ameliorarea situației pandemice în România și în Uniunea Europeană, Comisia Europeană și Pfizer au convenit un amendament care prevedea reducerea numărului de doze contractate de fiecare stat și extinderea calendarului de livrare până în 2026. Guvernul României, reprezentat atunci de ministrul Sănătății Alexandru Rafila, nu a semnat acest amendament. În aceste condiții, au rămas valabile clauzele din contractul inițial din 2021, semnat în mandatul Ioanei Mihăilă, care obliga România să cumpere 32 de milioane de doze până în iunie 2023.

„Dacă ar fi făcut acest lucru (n.r. Guvernul României să semneze amendamentul), i-ar fi permis să reducă numărul total de doze achiziționate, să reducă volumele care urmau să fie livrate în 2023 și să repartizeze livrarea dozelor rămase pe perioada 2023 până la sfârșitul anului 2026”, arăta Pfizer în plângerea depusă în instanță, potrivit publicației citate.

Ministerul Sănătății a arătat în 2023 că a refuzat semnarea amendamentului din cauza „condițiilor propuse”, respectiv a plății compensatorii pentru dozele de vaccin, fără să prezinte public costurile pe care această formulă le-ar fi implicat. Pe 27 iunie 2023, Guvernul a cerut companiei Pfizer amânarea livrării vaccinurilor „pentru o perioadă nespecificată”.

„Solicitarea României este cu atât mai surprinzătoare cu cât a decis să nu adere la Amendamentul (…) care tocmai i-ar fi dat posibilitatea de a reduce volumul de doze achiziționate pentru a fi livrate și de a amâna livrarea dozelor rămase, care i-ar fi permis să facă faţă dificultăţilor invocate”, mai arată compania farmaceutică Pfizer în plângerea obținută de Context.ro în 2024. Pfizer a mai susținut că a cerut Guvernului României să participe la o mediere, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, pentru a evita ajungerea în instanță, însă Executivul „nu a răspuns niciodată”.

În cererea de chemare în judecată, compania a solicitat ca România să fie obligată să respecte contractul și să achite, pe lângă valoarea dozelor, „o dobândă la rata de finanțare a Băncii Centrale Europene plus 5 puncte”. Cheltuielile de judecată au fost stabilite la 22.500 de euro.

Ne puteți urmări și pe Google News