Completul de Drepturi şi Libertăţi de la Curtea de Apel Bucureşti, care le-a pus în libertate pe cele două doctoriţe de la spitalul Sfântul Pantelimon, acuzate de omor cu premeditare, nu este de acord cu infracţiunea pentru care procurorii i-au inculpat pe cei doi medici, susţinând ca probele administrate până în prezent nu indică faptul că a fost comisă cu intenţie o infracţiune contra vieţii.

Doctorițele de la Pantelimon n-ar fi vinovate

,,Acceptând că inculpata (…) ar fi redus doza de noradrenalină a pacientului (…), ceea ce reprezintă deficienţă a actului medical, deficienţă care i-a pus în pericol viaţa, Completul de Drepturi şi Libertăţi va analiza încadrarea juridică reţinută de Ministerul Public, respectiv tentativă la omor calificat cu premeditare. În dezacord cu Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, în baza probelor administrate până în prezent, ţinând cont de faptul că, deşi actele medicale ale celorlalţi pacienţi decedaţi în perioada 04-06.04. 2024, au fost ridicate de mai bine de patru luni, alături de listingurile injectomatelor aflate la nivelul secţiei ATI, Completul de Drepturi şi Libertăţi apreciază că o posibilă infracţiune contra vieţii nu a fost sub nicio formă comisă cu intenţie.

S-a reţinut că mobilul comiterii infracţiunii a fost acela de eficientizare a activităţii secţiei ATI, în sensul eliberării paturilor, aspect cu care Completul de Drepturi şi Libertăţi nu este de acord” se arată în motivarea instanţei care i-a pus în libertate pe cei doi medici.

Argumentele judecătorilor

Judecătorii aduc şi argumente în susţinerea opiniilor lor. Ei invocă o discuţie telefonică între şefa de la ATI din spitalul Sfântul Pantelimon şi o altă doamnă, în care doctoriţa ,,este surprinsă de acuzaţia adusă de procurori”, în sensul că ar fi lipsit de logică să omori un om mai repede, în condiţiile în care în UPU sunt foarte mulţi bolnavi care, după ce paturile ATI se eliberează, sunt transferaţi la această secţie.

„În condiţiile în care nu rămân aproape niciodată paturi libere la secţia ATI, în condiţiile în care decesul unui pacient şi internarea altuia necesită mult mai multă muncă atât pentru medici, cat şi pentru asistenţi, în lipsa altui mobil, este evident că nu putem fi în niciun caz în situaţia vreunei infracţiuni comise cu intenţie. Or, în această situaţie, în condiţiile în care s-ar dovedi culpa inculpatei, acuzaţia ar putea fi doar de tentativă la infracţiunea de ucidere din culpă, care nu este pedepsită de legea penală română” se arată în motivarea instanţei.

Probele au fost analizate

Completul de judecători a analizat şi probele strânse de procurori cu privire la infracţiunea de omor calificat cu premeditare.

„Probele considerate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti ca ducând la suspiciunea rezonabilă că inculpatele ar fi săvârşit infracţiunea de omor calificat ar fi procesul verbal din data de 17.04.2024, de comparare a datelor stocate de injectomate cu menţiunile înscrise în foile de observaţie ale pacienţilor internaţi în secţia ATI, concluziile raportului de expertiză medico-legală şi declaraţiile martorilor … infirmieră … asistent medical … şi... infirmieră, toate date începând cu data de 29.05.2024. Instanţa de judecată constată că, dincolo de afirmaţiile unora dintre martori, „în rest nu există nicio probă din care ar rezulta săvârşirea infracţiunii de omor calificat, întrucât nimeni nu a observat să fi făcut altceva cu excepţia faptului că a intrat împreună cu celălalt medic în rezerva nr. 8, or, este evident că nu există norme interne în unităţile spitaliceşti care să interzică medicilor ATI să îşi viziteze pacienţii”, se arată în documentul instanţei.

Declarații contradictorii

În ceea ce priveşte pe a doua inculpată, probele privind săvârşirea infracţiunii de omor calificat ar rezulta din declaraţiile a doi martori.

„Toate aceste declaraţii pe care s-a bazat propunerea de arestare preventivă sunt contradictorii în privinţa aspectelor esenţiale, singura certitudine fiind aceea că inculpatele au intrat în salonul nr. 6. De altfel, declaraţiile pe care s-a bazat propunerea de arestare preventivă sunt total contradictorii cu declaraţiile anterioare ale aceloraşi martore, precum şi cu cele rezultate din convorbirile interceptate ale acestora”, precizează documentul citat.