Coiful de aur de la Coţofeneşti. Sursa foto: Muzeul Drents
Din cuprinsul articolului
Anchetatorii olandezi au exclus ipoteza potrivit căreia furtul Coifului de la Coțofenești și al celor trei brățări dacice de muzeul Drents ar fi fost orchestrat de un interlop român. Conform unor surse judiciare citate de presa olandeză, această variantă nu mai apare în rechizitoriul final întocmit de procurori.
Coifului de la Coțofenești, de negăsit
Inițial, postul RTL Nieuws relata că jaful ar fi fost comandat de un interlop român aflat în detenție, care intenționa să folosească artefactele drept monedă de schimb pentru a obține o reducere de pedeapsă. Deși această teorie a fost vehiculată la începutul anchetei, identitatea lui nu a fost dezvăluită niciodată. Recent, această pistă ar fi fost abandonată de anchetatori.
„Este un caz foarte delicat. Dacă Olanda acuză oficial un comanditar român, se poate declanșa un scandal diplomatic”, susținea o sursă din anchetă.
Procurorii olandezi au evitat să se pronunțe public asupra acestei ipoteze.
„Nu putem spune nimic despre existența unui comanditar. Sugestiile rămân responsabilitatea sursei”, a fost mesajul acestora.
Anchetatorii merg pe alte piste
Ipoteza implicării unui comanditar român în furtul Coifului de la Coțofenești și al brățărilor dacice a fost retrasă din rechizitoriu pentru a evita o criză diplomatică între Olanda și România, susțin surse judiciare citate de presa locală. Ancheta se concentrează acum pe alte piste, inclusiv pe rețele de crimă organizată din Olanda.
Printre scenariile investigate se numără și implicarea grupării moto Hardliners, fondată în 2019 în închisoare de foști membri ai Hells Angels, organizație considerată criminală și interzisă în Olanda. Potrivit RTL Nieuws, membrii acestui club ar fi avut un rol direct în furtul artefactelor.
Muzeul Drents din Assen, Olanda. Sursa foto: Wikipedia
Coiful de la Coțofenești, căutat de luni de zile
În rechizitoriu se arată că obiectivul principal al anchetei nu a fost îndeplinit.
„Suspecții principali dețin informații despre locul în care se află artefactele sau despre ce s-a întâmplat cu ele”, se arată în document.
Investigația continuă, autoritățile utilizând inclusiv tehnici sub acoperire. În această anchetă amplă, un polițist sub acoperire s-a prezentat drept colecționar de artă și a intrat în contact cu unul dintre frații suspecților. Acestuia i s-a oferit inițial un telefon mobil și suma de 5.000 de euro în schimbul unor informații.
Ulterior, oferta a crescut: o recompensă de 500.000 de euro, urmată de o a doua propunere de 400.000 de euro. În conversații, bărbatul ar fi declarat că obiectele nu au fost distruse, însă a refuzat să colaboreze, considerând că sumele oferite erau prea mici.
Consecințele furtului
Jaful a avut loc în luna ianuarie, când hoții au pătruns cu explozibili în Muzeul Drents din Olanda și au spart vitrinele în care erau expuse Coiful de la Coțofenești și cele trei brățări dacice din aur, împrumutate de la Muzeul Național de Istorie a României.
Ulterior, în România, directorul MNIR a fost demis, în urma criticilor privind decizia de a permite transportul și expunerea unor obiecte de o asemenea valoare în afara țării.
