International
Trump a anunțat că „războiul cu Iranul s-a încheiat”. Congresul, în așteptarea termenului legal
sursa: Facebook
Din cuprinsul articolului
Administrația președintelui american Donald Trump a afirmat că armistițiul convenit cu Teheranul a „încheiat” seria confruntărilor. Oficialii de la Washington au prezentat acordul drept un punct final al ostilităților. În același timp, vineri a fost fixat un termen legal pentru informarea Congresului. Acest demers vizează războiul de două luni desfășurat în Iran, potrivit BBC.
Donald Trump susține că ostilitățile cu Iranul „s-au încheiat”, dar nu este mulțumit
Donald Trump a reiterat că nu este „mulțumit” de Iran, pe măsură ce se apropie termenul limită pentru obținerea aprobării Congresului în vederea continuării implicării militare a SUA alături de Israel împotriva Teheranului.
Administrația de la Washingtonsusține că acest termen nu mai este aplicabil în condițiile actuale, chiar dacă întrebările legate de apropierea unui acord rămân fără răspuns.
Ziua de vineri a marcat 60 de zile de la momentul în care președintele a notificat oficial Congresul, pe 2 martie, cu privire la atacurile lansate asupra Iranului. Legea americană prevede că un președinte trebuie să oprească utilizarea forțelor armate după acest interval, în lipsa unei aprobări legislative.
Un oficial de rang înalt a declarat că ostilitățile „s-au încheiat”, invocând existența unui armistițiu activ încă de la începutul lunii aprilie. Totuși, deși luptele au fost suspendate, negocierile pentru un acord durabil nu au produs încă rezultate concrete.
Negocieri incerte și semnale contradictorii
Presa iraniană a relatat că Teheranul a transmis o nouă propunere de dialog, prin intermediari din Pakistan, însă detaliile nu au fost făcute publice. Nu este clar nici dacă această inițiativă a ajuns efectiv la autoritățile americane.
În același timp, Trump a declarat în fața jurnaliștilor că a purtat recent discuții cu partea iraniană, dar a subliniat lipsa de satisfacție: „Să vedem ce se întâmplă. Dar aș spune că nu sunt mulțumit.” El a explicat dificultatea negocierilor prin starea de „confuzie” a conducerii iraniene, afectată de pierderile suferite în rândul liderilor militari.
Președintele a mai spus că a fost informat despre mai multe opțiuni strategice, variind de la distrugerea totală a adversarului până la încheierea unei înțelegeri diplomatice. În paralel, piețele au reacționat la evoluțiile recente: prețul petrolului, crescut puternic după închiderea Strâmtorii Hormuz, a început să scadă odată cu apariția informațiilor despre oferta iraniană.
Dispute juridice privind termenul limită
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut în fața Senatului că armistițiul suspendă temporar termenul de 60 de zile. Potrivit acestuia, perioada nu ar mai curge pe durata încetării focului.
Afirmația a fost contestată de senatorul democrat Tim Kaine, care consideră că legea nu permite o astfel de interpretare. El a avertizat că expirarea termenului ridică o problemă juridică majoră pentru administrație.
Donald Trump pace SUA Iran / sursa foto: AI
Rezoluția privind puterile de război, adoptată în 1973, obligă președintele să oprească utilizarea forțelor armate după 60 de zile, dacă nu există o declarație formală de război sau o prelungire limitată acordată de Congres pentru retragerea trupelor. Legea a fost concepută pentru a limita puterile executive, în contextul războiului din Vietnam.
Un oficial al administrației a reiterat poziția că ostilitățile s-au încheiat la finalul lunii februarie și a subliniat că armistițiul, inițial de două săptămâni, a fost extins. Potrivit acestuia, nu au mai existat schimburi de focuri din 7 aprilie.
Critici din partea experților
Unii specialiști contestă însă această interpretare. Heather Brandon-Smith, profesoară de drept la Universitatea Georgetown, afirmă că realitatea din teren contrazice declarațiile oficiale.
Ea susține că blocada impusă de SUA asupra porturilor iraniene reprezintă un act de război și, implicit, o formă clară de ostilitate. În opinia sa, termenul „ostilități” a fost intenționat formulat larg în legislație, tocmai pentru a include astfel de acțiuni.
Brandon-Smith consideră că, chiar dacă există un armistițiu din punct de vedere juridic, acesta nu oprește cronometrarea celor 60 de zile. Un armistițiu, spune ea, nu echivalează cu încheierea definitivă a conflictului.
O poziție similară este exprimată și de experta în securitate Elisa Ewers, care avertizează că riscurile pentru personalul american persistă. Ea subliniază că blocada implică pericole reale și menține starea de confruntare, mai ales în condițiile fragilității armistițiului și a posibilității reluării atacurilor.
Context politic și militar tensionat
Donald Trump a declarat că Rezoluția privind puterile de război nu a fost niciodată respectată pe deplin și a susținut că mulți președinți au depășit limita de 60 de zile, considerând legea neconstituțională.
În paralel, oficialii administrației discută cu membri ai Congresului pentru a obține o eventuală autorizare formală. Tentativele democraților de a limita acțiunile președintelui au eșuat până acum, însă aceștia promit să continue demersurile. De cealaltă parte, majoritatea republicanilor s-au opus acestor inițiative, deși există semnale că unii ar putea să-și reconsidere poziția după expirarea termenului legal.
Conflictul a izbucnit după atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului, în urma cărora liderul suprem al țării a fost ucis. Teheranul a răspuns prin lovituri asupra Israelului și a aliaților americani din regiunea Golfului.
Washingtonul și Tel Avivul susțin că Iranul urmărește dezvoltarea unei arme nucleare, acuzație respinsă ferm de autoritățile iraniene. Între timp, costurile operațiunilor militare pentru SUA au ajuns la aproximativ 25 de miliarde de dolari, potrivit unui oficial din domeniul apărării.
În Congres, sprijinul pentru acțiunile Pentagonului rămâne solid în rândul unor republicani. Congresmanul Carlos Gimenez a declarat că Iranul reprezintă o amenințare existențială pentru Statele Unite și a susținut continuarea eforturilor pentru a împiedica Teheranul să obțină arme nucleare.
