Doliu. Sursa foto: Pixabay
Adaugă-ne ca sursă preferată în Google
Urmărește-ne pe Google News
Din cuprinsul articolului
Lumea artistică din România este în doliu, după ce o personalitate complexă și greu de egalat s-a stins din viață. Valeriu Sepi a părăsit această lume la vârsta de 80 de ani, lăsând în urmă o moștenire culturală impresionantă, anunță retetesivedete.ro.
Cunoscut publicului larg în special pentru rolul său memorabil în cadrul legendarei formații Phoenix, Sepi a fost în realitate un creator polivalent: percuționist inovator, pictor apreciat pe trei continente, scenograf și un povestitor desăvârșit care a purtat mereu spiritul locurilor natale în periplul său prin întreaga lume.
Moartea sa, survenită pe 19 iunie 2026, aduce o puternică încărcătură simbolică pentru istoria muzicii noastre. Valeriu Sepi merge acum să întregească echipa din ceruri alături de bunul său prieten Nicu Covaci, liderul emblematic al Phoenix, care a trecut în eternitate pe 2 august 2024, la vârsta de 77 de ani. Legătura dintre cei doi artiști a depășit granițele simplei colaborări profesionale, transformându-se într-o prietenie de decenii ce a rezistat în fața succesului copleșitor, a exilului dureros și a revenirii definitive în patrie.
sursa: retetesivedete.ro
Doliu în cultura română. A murit Valeriu Sepi, legendarul „căprar” al trupei Phoenix,
În memoria colectivă a fanilor rockului autohton, imaginea lui Valeriu Sepi rămâne una de o forță vizuală unică. El este cel care bătea ritmul apăsat pe celebra capră de lemn, un instrument arhaic extras direct din tradițiile adânci ale satului românesc și transformat ulterior într-o adevărată emblemă a trupei. Rolul său în Phoenix a fost însă mult mai profund decât cel de percuționist. Sepi a funcționat ca un veritabil designer de avangardă, realizând coperte de albume intrate în istorie, gândind elemente de scenografie și construind instrumente care au oferit acea amprentă inconfundabilă a grupului.
În perioada de aur a anilor 1970, împreună cu Nicu Covaci și ceilalți membri, artistul s-a implicat activ într-o cercetare profundă a folclorului autentic, refuzând compromisurile ideologice ale epocii comuniste.
„Noi când am făcut muzică ne-am dus prin sate cu catedra de folclor. Au căutat rădăcina și originalitatea lucrului. Pe acela l-am prelucrat, nu textele socialiste”, povestea artistul într-un interviu acordat în ultimii ani.
Rădăcinile din Banat și dorul din Singapore
Pentru a înțelege resorturile intime ale creațiilor sale, trebuie să privim către primii ani ai vieții. Valeriu Sepi s-a născut la Reșița, în anul 1945, însă copilăria și-a petrecut-o la Valcani, o localitate așezată strategic la granița României cu Serbia și Ungaria. Această zonă multiculturală i-a marcat definitiv imaginația și a devenit izvorul principal de inspirație pentru întreaga sa existență cosmopolită.
„Am avut o copilărie extraordinar de bogată și memoria acelor timpuri am purtat-o în mine în jurul lumii”, spunea el.
Destinul l-a purtat prin colțuri îndepărtate ale globului, locuind perioade lungi în Germania, Brazilia, Cambodgia, Nepal sau Singapore. Cu toate acestea, universul satului natal nu s-a șters niciodată din mintea sa, însoțindu-l pretutindeni ca un talisman.
„Am stat 22 de ani în Singapore și am visat noaptea ultimul chef din vie. Înainte ca comuniștii să bage tractorul în vie și să ia tot ce a fost în memoria mea”, a mai spus acesta.
O existență marcată de spiritul comunității
Profund atașat de locurile de unde a plecat, artistul a analizat adesea conexiunea indestructibilă cu spațiul bănățean prin cuvinte pline de nostalgie și realism. Experiențele acumulate la graniță au reprezentat baza formării sale ca om și creator de excepție.
„Am trăit cu țăranul, cu țiganul, cu grănicerul și cu popa împreună. Și am luat de la fiecare esența. De la miros și până la înțelepciunea populară”, mărturisea Valeriu Sepi în 2020 într-unl din ultimele interviuri consistente acordate în ultimii ani.
Drumul exilului și întoarcerea la origini
La fel ca mulți alți colegi din generația de aur, presiunea regimului comunist și cenzura agresivă l-au determinat pe Valeriu Sepi să aleagă calea exilului. După interzicerea activității formației, artistul a plecat spre Occident, începând o călătorie profesională absolut spectaculoasă. A trăit în Germania, s-a stabilit apoi în Asia de Sud-Est, a explorat Australia, Noua Zeelandă și America de Sud.
Pe parcursul acestor ani petrecuți în străinătate, și-a pus amprenta pe proiecte majore de arhitectură, design interior, publicitate, scenografie și artă monumentală, remarcându-se în mod deosebit în Singapore. Lucrările sale plastice au fost expuse cu succes în galerii renumite de pe mai multe continente. Totuși, succesul internațional nu i-a alterat dragostea de țară, ci i-a consolidat-o.
„Sunt mult mai bun român acum, când m-am întors acasă, decât cel care a plecat și nu știa nici măcar unde se duce”, mărturisea Sepi.
Recomandările noastre
