De regulă, poate aţi constatat şi dumnevoastră, nu abordez subiecte politice. Nici acesta nu este un material despre politică. Ci despre tupeu. Un tupeu fără margini. De luni, de când s-a pronunţat Curtea Constituţioanlă pe Legea ANI, o ţinem tot într-o chelălăială şi văicăreală. Dar şi ameninţări cu CEDO, dar şi ameninţări voalate la adresa preşedintelui Nicuşor Dan.

Cam ca în „Mioriţa”: „Şi de-o fi să mor...” Adaptat la zilele noastre: Şi de-o fi ca Nicuşor Dan să promulge legea... Legea ANI lasă politica de pe plaiurile mioritice cu un Fritz mai puţin. Nu mai intru acum în amănuntele discutate şi răsdicutate, în analizele a tot felul de jurişti şi nejurişti.

Cam ca versul din poezia „Înţelegere” a putinistului Mihail Lermontov: „Vorbesc cu prostul, cu neprostul”.