Și Adrian Năstase, pe vremea când era premier, mergea la inundații, dar vizitele sale erau formale, fără elemente de spectacol. „Premierul Adrian Năstase s-a deplasat azi în județul Hunedoara, în zona municipiului Lupeni, pentru a evalua la fața locului efectele datorate recentelor inundații produse în zonă”, se arăta într-o relatare extrem de oficială.

„Podul președintelui”

Spectacolul a explodat abia în 2005, când România a fost puternic afectată de inundații, iar Traian Băsescu a început să colinde țara, prin localitățile sinistrate. În 2005, podul de la Mărăcineni – luat de ape la 7 mai – și vizitat de fostul șef al statului de peste zece ori, a devenit obiectiv turistic de interes local. Sute de curioși veneau pe malul râului Buzău, pentru a vedea și ei cum evolueză lucrările de reconstrucție. Un videoclip în care președintele de atunci al României apărea la Mărăcineni spunând „A venit apa și l-a luat. Tu-i papucii mă-sii” a devenit viral. Acest pod nu a fost singurul obiectiv vizitat, Băsescu mergea în toate localitățile inundate și urmărea direct cum evoluează lucrările de refacere a infrastructurii sau repararea caselor. În noiembrie 2005, el a botezat copilul unei familii din localitatea Piscu, din Galați, familie care fusese afectată de inundații. După ce și-a petrecut duminica la botez, Băsescu s-a suit în elicopter și a plecat pe Valea Jiului, unde avusese loc un accident la una din mine.


FOTO: Această fotografie, făcută la 24 aprilie 2014, în localitatea Beiu din Teleorman, l-a urmărit pe Ponta toată campania electorală din acel an. Imaginea a devenit virală pe internet, iar premierul a devenit subiectul unei serii nesfârșite de glume. Mai mult, presa a susținut că el i s-ar fi adresat ministrului Apelor, Doina Pană, cu apelativul: „Ce faci, fă, Doina, aici? Aveai chef de niște inundații?”. Pană, stânjenită, i-a răspuns cu jumătate de gură: „Păi nu aveam chef, dar…”. Ponta a negat că ar fi folosit termenul „fă”.




În 2005, Băsescu și Tăriceanu au fost în competiție pentru gestionarea crizei inundațiilor


Din 2008, președintele a început să-și mai piardă din umor și a început să vorbească dur, mai întâi unor oficiali, apoi chiar și unor localnici. „Când te văd în costum la inundații, îmi vine să te dau de pământ”, i-a spus el unui oficial, în timp ce vizita o localitate din Suceava. În 2010, în plină criză economică, Traian Băsescu i-a vorbit dur unei profesoare din Dorohoi: „Hai să renunțăm la țățisme”. Aceasta, victimă a inundaţiilor, i-a imputat preşedintelui că după ce că are un salariu mic, de la 1 iulie îi va scădea cu 25%.


FOTO: Traian Băsescu a făcut istorie cu numeroasele sale deplasări în localitățile afectate de inundații. Imaginile cu el intrând în apă până la genunchi au fost comparate cu fotografiile în care alți politicieni se fereau, cu mare grijă, să se murdărească pe pantofi. Fotografia aceasta este din 2008, din Tămășeni, Neamț. În 2005, Băsescu făcuse o adevărată obsesise pentru podul de la Mărgineni, peste râul Buzău, care asigură o legătura între Moldova și Muntenia. Când acest pod a fost distrus de ape, la 7 mai 2005, fostul șef al statului și-a făcut un obicei în a inspecta periodic lucrările de refacere. Un scriitor din Buzău, Dorin Ivan, a dedicat o carte evenimentului: „Podul președintelui”.



Tăriceanu, salvat de potop

În 2005, Călin Popescu Tăriceanu a evitat presiunile lui Traian Băsescu, care-i cerea să demisioneze și să organizeze alegeri anticipate, invocând inundațiile. „În acest moment nu mă interesează alegerile anticipate. Eforturile noastre sunt legate de repararea efectelor inundaţiilor. Avem oameni care suferă. Nu cred că alegerile anticipate sunt o problemă care să-i preocupe pe aceşti oameni”, explica premierul PNL. Punctul culminant al competiției dintre Preşedintele României și premier, pe durata crizei inundaţiilor din 2005, a fost în ziua de 23 septembrie. La câteva ore de la plecarea premierului Tăriceanu spre Bratislava, pentru a participa la o reuniune a liberalilor europeni, preşedintele Băsescu s-a prezentat la Palatul Victoria pentru a conduce o şedinţă a Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. Într-o emisiune din 18 mai 2005, Băsescu a spus că dacă ar fi avut putere executivă mai multă, cu certitudine ar fi fost în fruntea Comandamentului pentru inundații, pentru că miniştrii au fiecare atribuţiuni, dar ei sunt egali între ei şi atunci trebuie un şef recunoscut. Totuși, nici Tăriceanu, nici miniștrii implicați în gestionarea situațiilor de urgență, în frunte cu Vasile Blaga, care conducea Internele, nu au abandonat vizitele frecvente în teritoriu, chiar dacă nu cu frecvența lui Traian Băsescu.


FOTO: Premierul Călin Popescu Tăriceanu a încercat, în 2005, să țină pasul cu Traian Băsescu și să se deplaseze frecvent în zonele inundate. În perioada în care, public, nu se certaseră, el mergea împreună cu șeful statului la podul de la Mărgineni, dar până la urmă a abandonat. „Nu sunt şef de şantier ca să mă duc în fiecare zi”, a comentat premierul, „dar sunt inginer şi mă pricep. Eu nu mă duc la Mărăcineni ca să mă plimb, mă duc şi cu ochiul inginerului, pentru a vedea dacă lucrurările se desfăşoară la cele mai înalte standarde”, l-a criticat premierul, indirect, pe șeful statului. Fotografia este din 2008, când localitatea Vișeul de Sus, din Maramureș, a fost inundată de râul Tisa.



Ponta încearcă să preia modelul Băsescu

Fostul premier Victor Ponta a fost și el implicat în gestionarea situațiilor de urgență: conducea comandametele de la București și mergea în vizită în teritoriu. Totuși, el nu a reușit un succes electoral: deplasarea în comuna Teiu din Teleorman a fost dezastruoasă din punctul de vedere al imaginii.

Ulterior, el a mai făcut astfel de vizite, dar presa l-a urmărit, pândind fiecare greșeală și ironizând modul în care își proteja pantofii de noroiul de prin sate. În 2016, urmărit încă de fotografia în care se afla în barca trasă de jandarmi, Ponta se bucura că niște jandarmi francezi au fost surprinși într-o postură mai ridicolă. „Hai că 3 polițiști francezi au reușit o mare performanță! Până zilele trecute când dădeai pe Google căutare „barcă inundații” apăream pe primul loc eu cu Liviu Dragnea și cu Doina Pană în celebrul „Fă Doina”. Acum apar bieții polițiști francezi. Merci beaucoup! Mai deștepți tehnocrații – ei nu merg la nicio inundație și dacă îi cauți pe Google primesti doar „page not found”!”, a scris Ponta.

Klaus Iohannis nu a mai fost în localități afectate de inundații din august 2014, când a vizitat localitatea Novaci, din Alba. Presa l-a ironizat însă, spunând că a ajuns acolo la șapte zile după ce apele se retrăseseră. „Domnul Iohannis a stat foarte puţin, 20 – 30 de minute şi după aceea a plecat. A rămas că mai revine”, a relatat primarul din Novaci.

Premierul „ține legătura” și nu vrea să se plimbe cu barca

Președintele Iohannis pur și simplu nu a spus niciun cuvânt pe tema inundațiilor. O căutare a cuvântului „inundații” pe site-ul Administrației Prezidențiale, presidency.ro, nu dă nici un rezultat, nici în 2015, nici în 2016. Doar Dan Suciu reacționează Dinspre Palatul Victoria a existat o singură reacție, a purtătorului de cuvânt, Dan Suciu. „S-a comentat foarte mult în ultima perioadă de ce nu există acțiune la nivelul Guvernului. A existat o acțiune de supraveghere și de coordonare, de implicare directă, prin mii de angajați ai MAI, la nivelul MAI. Premierul consideră că nu este cazul să se plimbe cu barca prin zonele inundate pentru a-și arăta implicarea într-un proces complicat și tragic, atâta vreme cât la nivelul MAI activitatea se desfășoară în bune condiții. Și aceasta este aprecierea după evaluarea pe care ministerul a făcut-o legat de situația privind inundațiile”, a afirmat Suciu, ironic cu fostul prim-ministru, Victor Ponta. Nici ministrul de Interne, Petre Tobă, nici ministrul Mediului și Apelor, Cristina Palmer, nu s-au deplasat personal în zonele afectate. Tobă a prezentat însă, într-una din ședințele de guvern, cea din 6 iunie, o evaluare a pagubelor. La acel moment, erau afectate 692 de locuințe din 13 județe, 1.673 de anexe gospodărești din 15 județe, 32 de școli, cămine culturale, săli de sport din opt județe, 658 de poduri și podețe, 18.753 hectare și terenuri agricole. Au fost închiși circulației 11 km de drumuri naționale și s-a restricționat traficul pe patru tronsoane de cale ferată. Guvernul a anunțat că, urmare a acestei evaluări, va face „eventuale corecții financiare sau susțineri de plată, eventual chiar din fonduri europene”.

Te-ar putea interesa și: